ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 20.03.2007

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1235/2007

HOTĂRÂRE
20.03.2007
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1235/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

La data de 25 mai 2005,

reclamanta SC P.S. București a chemat în judecată pe pârâta R.A.D.E.F. – R.F. –

București pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea

pârâtei la încheierea convenției de vânzare cumpărare a activului

Cinematograful G., situat în Calea Griviței pe care îl deține în calitate de

locatar, cu cheltuieli de judecată.

La data de 26 iulie 2005,

Ministerul Culturii și Cultelor a formulat o cerere de intervenție în interesul

pârâtei, invocând excepția lipsei de obiect, lipsei calității procesuale active

a reclamantei și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei.

Tribunalul București, prin

sentința civilă nr. 355 din 1 februarie 2006, a admis excepția prematurității

introducerii acțiunii și în consecință a respins acțiunea reclamantei ca

prematură. Totodată a fost admisă cererea de intervenție a Ministerului

Culturii și Cultelor.

Prin decizia comercială nr. 378

din 16 iunie 2006, Curtea de Apel București a admis apelul reclamantei a

desființat sentința civilă de mai sus și a trimis cauza spre rejudecare la

instanța de fond.

Împotriva acestei din urmă

hotărâri judecătorești au declarat recurs reclamanta și intervenientul.

Prin recursul său reclamanta

solicită în esență, admiterea acțiunii sale așa cum a fost formulată privind

obligarea la încheierea contractului de vânzare cumpărare a cinematografului pe

care îl deține cu chirie și pentru care M.C.C. și-a dat avizul.

Prin recursul său

intervenientul Ministerul Culturii și Cultelor solicită, în esență, respingerea

apelului reclamantei și menținerea hotărârii instanței de fond, întrucât

dreptul invocat nu este actual.

În legătură cu recursurile

de față se rețin următoarele:

În ceea ce privește recursul

reclamantei, care solicită soluționarea pe fond a cauzei, în această fază procesuală,

și obligarea pârâtei la încheierea contractului de vânzare-cumpărare a

activului, Cinematograful G.”, trebuie reținut că pricina fiind soluționată pe

excepția prematurității, nu s-a antamat fondul.

Cu alte cuvinte, cât timp

cauza a fost dezlegată la instanța de fond pe excepția prematurității, litigiul

nu poate fi soluționat pe fond direct în recurs, așa cum greșit solicită

reclamanta.

De altfel, corect instanța

de apel, care a admis apelul reclamantei, a apreciat că nu sunt incidente

dispozițiile procedurale privind prematuritatea formulării unei acțiuni în

justiție și a trimis cauza spre rejudecare la instanța de fond. Aceasta va examina

toate susținerile pe care reclamanta le face prin recursul său privitoare la

fondul cauzei, care nu au fost examinate de prima instanță care a deslegat

numai problema prematurității acțiunii.

În ceea ce privește recursul

intervenientului, care consideră că apelul reclamantei trebuia respins, nu

poate fi primit.

În speță, se constată că

instanța de apel a făcut o corectă aplicațiune a dispozițiilor legale

aplicabile în domeniul privatizării H.G. nr. 577/2002 și O.U.G. nr. 88/1997

privind privatizarea societăților comerciale cu modificările sale ulterioare și

având în vedere obiectul acțiunii de față (obligația de a face, respectiv de a

încheia un contract de vânzare cumpărare) a reținut că nu sunt prevăzute în

acest caz proceduri prealabile promovării acțiunii în justiție care să

condiționeze sau să amâne o cerere de chemare în judecată.

În consecință, nu poate fi

primită susținerea intervenientului că dreptul reclamantei de a solicita

vânzarea cumpărarea activului în discuție, în condițiile Legii nr. 346/2004, nu

este actual.

Cu alte cuvinte, cât timp

dispozițiile legale menționate nu condiționează exercitarea dreptului la

acțiune de o procedură prealabilă expresă, prima instanță trebuie să examineze

pe fond temeinicia acțiunii reclamantei, așa cum corect s-a dispus prin

hotărârea ce se atacă.

Având în vedere cele de mai

sus, se constată că atât recursul reclamantei cât și cel al intervenientei nu

îndeplinesc condițiile art. 304 C. proc. civ. și vor fi respinse ca

neîntemeiate.

ÎN

D

Respinge, ca nefondate,

recursurile declarate de reclamanta SC P.S. SRL București și intervenienta

Ministerul Culturii Și Cultelor București împotriva deciziei nr. 378 din 16

iunie 2006 a Curții de Apel București, secția VI comercială.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 20 martie 2007.

Sursă