ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3074/2006

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3074/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)

Deliberând asupra

recursurilor penale de față, constată următoarele:

Prin sentința

penală nr. 1439 din 11 noiembrie 2005, pronunțată de Tribunalul București,

secția I penală, în dosarul nr. 6560/2004, s-au dispus

următoarele:

și (2) din Legea nr. 143/2000, a condamnat pe inculpatul

S.S.M.

la 10 ani închisoare și 5

ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C.

pen.

S-a făcut aplicarea art. 71 raportat la art. 64 lit.

a), b) și e) C. pen.

A menținut starea de

arest preventiv și a dedus prevenția de la 28 octombrie 2004 la zi.

și (2) din Legea nr. 143/2000 a condamnat pe inculpatul

I.G.

la 10 ani închisoare și 5 ani

interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

În baza art. 4 alin. (2) din

Legea nr. 143/2000, modificată prin Legea nr. 522/2004 (art. 4 în vechea

reglementare), a condamnat pe inculpatul I.G. la 2 ani închisoare.

Conform art. 33 lit. a)

și art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen., a contopit cele două pedepse

și a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 10 ani

închisoare.

Conform art. 35 alin. (1) C.

pen., a interzis inculpatului pe o perioadă de 5 ani după executarea

pedepsei principale, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a)

și b) C. pen.

S-a făcut aplicarea art.

71, raportat la art. 64 lit. a), b) și e) C. pen.

A menținut starea de

arest preventiv și a dedus prevenția de la 28 octombrie 2004 la zi.

Conform art. 17 alin. (1)

din Legea nr. 143/2000, a confiscat un gram de heroină plus cofeină

(proba 1) și 0,36 grame heroină plus cofeină (proba 2), depuse

la I.G.P.R. – Direcția de Cazier Judiciar și Evidență

Operativă, conform dovezii nr. 3391 din 1 noiembrie 2004.

A dispus restituirea

către inculpatul I.G. a sumei de 4.250.000 ROL, depusă la C.E.C. –

Agenția Mihai Bravu, conform recipisei de consemnare nr. 42.30.01/04/40.86/000213

din 29 octombrie 2004.

A obligat fiecare inculpat

la câte 300 RON, cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a se pronunța

astfel, prima instanță a reținut următoarea situație de

fapt:

La data de 28 octombrie

2004, organele de poliție din cadrul B.C.C.O.A. sector 2, în baza informațiilor

furnizate prin denunțul inculpatului I.D., cercetat în stare de arest

preventiv în dosarul nr. 4933/P/2004 pentru săvârșirea

infracțiunii de trafic de droguri, au procedat la organizarea unei

acțiuni pentru prinderea în flagrant a inculpaților I.G. și S.S.M.

Pentru efectuarea

flagrantului, numitul I.G. a pus la dispoziția lucrătorilor de

poliție suma de 2.500.000 lei, alcătuită din 3 bancnote de

500.000 lei și 10 bancnote de 100.000 lei, ale căror serii au fost consemnate

într-un proces-verbal.

În data de 28 octombrie

2004, în jurul orelor 12,00, numitul I.G. împreună cu lucrătorii de

poliție s-au deplasat în zona Podului Grant, pe Calea Griviței nr. 200.

Anterior înmânării sumei de bani ce urma să fie folosită la

efectuarea cumpărării, sus-numitului i s-a efectuat o

percheziție corporală, ocazie cu care s-a constatat că acesta nu

are asupra sa bani sau alte bunuri, după care i-a fost înmânată suma

de 2.500.000 lei, bani marcați prin consemnarea seriilor bancnotelor. Sub

supravegherea organelor de poliție, cumpărătorul a intrat în

blocul situat pe Cal. Griviței, unde a rămas aproximativ 5 minute,

după care a ieșit, s-a îndepărtat puțin de bloc și s-a

întâlnit cu inculpatul S.S.M. cu care a discutat câteva minute. Apoi,

inculpatul S.S.M. s-a îndepărtat, iar denunțătorul s-a apropiat

de organele de poliție care supravegheau zona și le-a comunicat

că deocamdată furnizorul de droguri al inculpatului nu are

„marfă” și urmează să mai aștepte.

După ce

cumpărătorul a mai așteptat aproximativ 20 minute, inculpatul S.S.M.

a ieșit din bloc și cei doi au plecat împreună înspre str. George

Vâlsan. Ajunși în dreptul blocului situat pe str. menționată,

cei doi s-au oprit și cumpărătorul i-a înmânat inculpatului suma

de 2.500.000 lei, iar acesta din urmă a intrat în scara A din respectivul

bloc, revenind după aproximativ 5 minute, aducându-i

cumpărătorului un pachet argintiu în care se aflau 10 doze de

heroină.

După efectuarea

schimbului, lucrătorii de poliție care urmăriseră

desfășurarea evenimentelor au intervenit, procedând la imobilizarea celor

doi. Dozele de heroină cumpărate de numitul I.G. au fost predate

lucrătorilor de poliție, care le-au introdus  într-un plic tip MI

și le-au sigilat.

Din raportul de constatare

tehnico-științifică întocmit în cauză a rezultat că

cele 10 doze conțin 1,06 grame heroină în amestec cu cofeină,

cantitatea de 1,00 grame fiind restituită organelor de poliție.

Ulterior, în baza

autorizației de percheziție nr. 271 din 27 octombrie 2004 emisă de

Tribunalul București, secția a II-a penală, s-a procedat la

efectuarea unei percheziții domiciliare la adresa situată pe str. George

Vâlsan. În locuință au fost găsiți și

identificați inculpatul I.G. și numitele M.V. și P.M. În

buzunarul pantalonilor aflați în cuier și aparținând

inculpatului I.G. a fost găsită suma de 6.750.000 lei,

alcătuită din 10 bancnote de 500.000 lei, 13 bancnote de 100.000 lei

și 9 bancnote de 50.000 lei.

Procedându-se la examinarea

seriilor bancnotelor găsite, s-a constatat că 3 bancnote de 500.000

lei și 10 bancnote de 100.000 lei au aceleași serii cu cele

consemnate în procesul-verbal întocmit cu ocazia flagrantului.

În sufrageria imobilului au

fost găsite 22 doze de heroină, 5 comprimate de methadonă, 2

seringi hipodermice tip insulină ce prezentau urme de heroină și

o folie spartă ce conținea de asemenea urme de heroină. Din declarațiile

inculpatului I.G. și ale concubinei acestuia P.M., a rezultat că

drogurile găsite în locuință îi aparțineau inculpatului și

că acesta le deținea în vederea consumului propriu.

Drogurile găsite în

apartament au fost ridicate de lucrătorii de poliție și trimise

L.A.F.C., iar conform raportului de constatare

tehnico-științifică, cele 22 doze conțin 0,42 grame heroină

în amestec cu cofeină. Cantitatea de 0,36 grame rămasă după

expertizare a fost restituită organelor de poliție.

Cu ocazia percheziției

domiciliare, au mai fost ridicate trei telefoane mobile, 522 dolari S.U.A., 360

EURO, 500 dinari iugoslavi și 2.250.000 lei, bunuri ce au fost ulterior

restituite pe bază de dovadă concubinei inculpatului I.G.

Suma de 2.500.000 lei

utilizată la efectuarea flagrantului a fost restituită numitului I.G.,

fiind pusă la dispoziție de acesta.

Împotriva acestei

hotărâri au declarat apel, în termen, cei doi inculpați criticând-o

pentru nelegalitate și netemeinicie sub următoarele aspecte:

- lipsa de continuitate a

completului de judecată în soluționarea cauzei, încălcate fiind

dispozițiile art. 292 alin. (3) C. proc. pen. și nereținerea de

circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului I.G., în apelul declarat

de acesta și, privitor la individualizarea pedepsei în apelul declarat de inculpatul

S.S.M. care consideră pedeapsa aplicată prea aspră.

Și acest inculpat a

criticat hotărârea primei instanțe sub aspectul lipsei de

continuitate a completului de judecată pe tot parcursul procesului penal

în primă instanță, iar ambii au solicitat audierea martorului I.G.,

denunțătorul faptelor comise de inculpați.

Ambii consideră că

în favoarea lor pot fi reținute circumstanțele atenuante ale

conduitei anterioare corespunzătoare, recunoașterea că sunt

consumatori de droguri, inculpatul S.S.M. a fost constrâns să comită

fapta pentru ca fratele denunțătorului să beneficieze de

dispozițiile art. 16 din Legea nr. 143/2000, refuzând inițial să

îi procure droguri, are o situație precară, elev în continuarea

studiilor la Școala de Arte și Meserii dar și angajat în

muncă pentru a se putea întreține și a-și ajuta bunicii cu

care locuiește.

Examinând hotărârea

atacată sub aspectul criticilor invocate cât și din oficiu în

conformitate cu dispozițiile art. 371 alin. (2) C. proc. pen., Curtea a

constatat că apelurile sunt nefondate.

Primul motiv de apel invocat

de ambii inculpați vizând o nelegalitate a hotărârii privind

compunerea instanței apare nefondat.

Potrivit dispozițiilor art.

292 alin. (2) C. proc. pen., completul de judecată trebuie să

rămână același în tot cursul judecării cauzei. Când acesta nu

este posibil, completul se poate schimba până la începerea dezbaterilor,

iar potrivit alin. (3) al aceluiași articol, după începerea

dezbaterilor, orice schimbare intervenită în compunerea completului atrage

reluarea lor de la început.

Verificând actele și

lucrările de la dosar, Curtea a constatat că nu ne aflăm în

ipoteza sancționată de textul de lege mai sus amintit.

De la data de 19 iulie 2005,

completul care a soluționat definitiv cauza a fost unul și

același până la dezbaterile pe fond și pronunțarea

hotărârii aspect ce nu conduce la încălcarea dispozițiilor art. 292

alin. (3) C. proc. pen.

Pe situația de fapt,

Curtea a constatat că, în mod corect, pe baza evaluării laborioase a

probatoriului administrat în cauză, prima instanță a

reținut în sarcina inculpaților I.G. și S.S.M. Silviu

săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri prevăzută

de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 într-una din cele 18

modalități prevăzute alternativ, respectiv a deținerii de

asemenea substanțe în scopul vânzării, în sarcina inculpatului I.G.

și a comercializării lor pentru inculpatul S.S.M.

Apărările celor

doi inculpați care au adoptat pe parcursul cercetărilor atitudini

inconsecvente nu au putut conduce la exonerarea lor de răspundere

penală.

Astfel, inculpatul S.S.M. a

procurat de la inculpatul I.G. 10 doze de heroină pe care le-a vândut

denunțătorului I.G. contra sumei de 2.500.000 lei, iar la

percheziția domiciliară au mai fost descoperite 22 doze de

heroină cu privire la care inculpatul I.G. a susținut că erau

destinate consumului propriu.

Modalitățile

diferite în care a acționat fiecare inculpat, în parte, se prezintă

ca o variantă alternativă a elementului material a infracțiunii

de trafic de droguri.

Deși inculpatul I.G. a

susținut că nu a fost vorba de o „vânzare” și de un „împrumut”

de droguri faptul că a acceptat suma de bani ca preț al lor a

reieșit din atitudinea lui întrucât a luat banii și i-a pus în buzunarul

pantalonilor.

Legea incriminează ca

trafic de droguri „orice altă operațiune în legătură cu

circulația lor”, iar împrumutul se încadrează în această categorie.

Acționând cu

intenție directă, urmând și acceptând producerea rezultatului

socialmente periculos, inculpatul I.G. a săvârșit infracțiunea

de trafic de droguri reținută în sarcina sa.

Tot la fel și pe cea de

consum de droguri prevăzute de art. 4 din Legea nr. 143/2000 (în vigoare

la data comiterii faptelor), dovadă descoperirea celor 22 doze de

heroină a două pungi și o fiolă spartă cu urmă de

heroină la domiciliul său pentru care nu s-a făcut dovada

că ar fi fost destinate vânzării ci consumului propriu.

Din probele administrate în

cauză s-a dovedit că inculpatul S.S.M. a procurat de la inculpatul I.G.

10 doze de heroină contra sumei de 2.500.000 lei (bancnote înseriate)

pentru denunțătorul I.G., asupra tranzacției cei doi fiind

surprinși în flagrant de organele de poliție care supravegheau

acțiunea și au procedat la imobilizarea lor.

Prinderea lor în flagrant,

drogurile aflate asupra denunțătorului, banii înseriați și

consemnați anterior de poliție, găsirea lor în buzunarul

pantalonilor aparținând inculpatului I.G., în locuința acestuia, a

făcut ca și măsura arestării preventive să se

dispună pentru cazul anume arătat [(148 lit. b) C. proc. pen.)], iar

în condițiile date face de prisos orice declarație a martorului

denunțător I.G. pe care inculpații au cerut cu

insistență a fi reaudiat.

Pedepsele aplicate de prima

instanță, câte 10 ani închisoare pentru fiecare inculpat (la I.G.

rezultată în urma concursului de infracțiuni), se situează la

limita minimă prevăzută de lege și nu pot fi considerate

prea aspre în raport de criteriile generale de indisponibilizare prevăzute

de art. 72 C. pen.

Faptele săvârșite

de inculpați denotă un grad de pericol social ridicat, ei au

acționat de conivență când au comercializat o cantitate de 10

doze de heroină contra sumei de 2.500.000 lei și au încasat

prețul, fiind descoperite la percheziție alte 22 doze de heroină

în locuința inculpatului I.G. alături de două seringi și 5

comprimate de methadonă.

Atitudinea oscilantă pe

parcursul cercetărilor a făcut ca în sarcina lor să nu

poată fi reținute circumstanțe atenuante.

Curtea de Apel

București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori

și familie, prin sentința penală nr. 49/ A din 24 ianuarie 2006,

conform art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., a respins, ca nefondate, apelurile

formulate de inculpații I.G. și S.S.M. împotriva sentinței

penale nr. 1439 din 11 noiembrie 2005 pronunțată de Tribunalul

București, secția I penală.

A fost dedusă

prevenția de la 28 octombrie 2004 la zi pentru fiecare inculpat și a

menținut starea de arest a recurenților.

Apelanții-inculpați

au fost obligați să plătească câte 100 RON, fiecare,

cheltuieli judiciare către stat.

Împotriva acestei decizii,

în termen legal, au formulat recurs inculpații I.G. și S.S.M.

Prin motivele de recurs,

inculpații au criticat hotărârile pronunțate pentru

netemeinicie, sub aspectul greșitei individualizării a pedepselor

aplicate, pe care le consideră prea severe în raport cu

circumstanțele lor personale, respectiv sunt tineri, necunoscuți cu

antecedente penale și au situații familiale grele.

Inculpații au solicitat

reducerea pedepselor aplicate, prin reținerea de circumstanțe

atenuante.

În drept, inculpații

și-au întemeiat recursul pe dispozițiile art. 385

9

pct. 14

C. proc. pen., referitor la greșita individualizare a pedepsei aplicate.

Examinând hotărârile

pronunțate sub aspectele invocate de inculpați, cât și prin

prisma cazului de casare menționat, Înalta Curte constată că

recursurile formulate nu sunt fondate, soluțiile instanței de fond

și a celei de apel fiind legale și temeinice.

Se constată astfel că

în cauză s-a stabilit corect situația de fapt, anterior expusă,

care a fost încadrată corespunzător și în drept.

De altfel, cu prilejul

dezbaterilor asupra recursurilor formulate, inculpații nu au contestat

nici situația de fapt și nici vinovăția lor referitoare la

infracțiunile reținute în sarcina acestora.

Potrivit art. 72 C. pen., la

stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile

Părții generale a Codului penal, de limitele de pedeapsă

prevăzute de lege, de gradul de pericol social al faptei

săvârșite, de persoana inculpatului și de împrejurările

care atenuează sau agravează răspunderea penală.

În speță, la

individualizarea pedepselor au fost avute în vedere criteriile generale prevăzute

de lege, respectiv natura și gravitatea sporită a faptelor

reținute în sarcina recurenților, gravitate care rezultă din

împrejurările comiterii faptelor, de modul de acționare, din

urmările socialmente periculoase ale infracțiunilor.

De asemenea, au fost avute în

vedere și circumstanțele personale ale fiecărui inculpat,

respectiv sunt tineri, necunoscuți cu antecedente penale, dar au avut

și o atitudine procesuală oscilantă.

Astfel, deși

inițial, în faza de urmărire penală, inculpații au

recunoscut săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare

risc, ulterior aceștia au revenit asupra acestor declarații,

încercând să denatureze adevărul din cauză, în pofida celorlalte

probe care demonstrau, mai presus de orice îndoială, vinovăția

acestora.

Corect au reținu instanțele

de fond și de apel că în raport de atitudinea procesuală a

inculpaților, prin care tindeau la diminuarea sau chiar la

înlăturarea răspunderii penale, nu se impune reținerea de

circumstanțe atenuante în favoarea acestora.

Înalta Curte constată

că pedepsele aplicate, care de altfel sunt egale cu limita specială

prevăzută de lege, corespund atât prin cuantum, cât și prin

modalitatea de executare dublului său scop, educativ și coercitiv,

astfel cum este prevăzut de art. 52 C. pen.

În consecință,

neexistând temeiuri pentru reducerea pedepselor aplicate celor doi

inculpați, Înalta Curte, conform art. 385

15

pct. 1 lit. b) C.

proc. pen., va respinge, ca nefondate, recursurile formulate de inculpați.

Se va deduce durata prevenției

din durata pedepselor aplicate pentru fiecare recurent.

Văzând și

dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile

declarate de inculpații I.G. și S.S.M. împotriva deciziei penale nr. 49/

A din 24 ianuarie 2006 a Curții de Apel București, secția I penală.

Deduce din pedepsele aplicate,

timpul reținerii și arestării preventive de la 28 octombrie 2004

la 15 mai 2006, pentru ambii inculpați.

Obligă recurentul inculpat S.S.M.

la plata sumei de 120 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat,

iar recurentul inculpat I.G. la plata sumei de 220 lei, cu titlu de cheltuieli

judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul de

avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului

Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în

ședință publică, azi 15 mai 2006.