ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3201/2006
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3201/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din 28
februarie 2006 a Curții de Apel Bacău, pronunțată în procedură necontencioasă,
în dosarul nr. 1892/2003, a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea
creditorului Ț.I., de învestire cu formulă executorie a sentinței civile nr. 64
din 3 iunie 2003 a Curții de Apel Bacău (dosar nr. 1892/2003), pentru
executarea debitoarei Direcția Generală a Vămilor București.
Pentru a hotărî astfel,
instanța a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 22 din Legea nr. 554/2004,
hotărârile judecătorești definitive și irevocabile de admitere a acțiunilor
formulate în temeiul acestei legi constituie titlu executoriu, iar conform art.
24 alin. (1) din aceeași lege, executarea acestor hotărâri este obligatorie în
termen de 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a lor.
A considerat instanța că,
sub incidența acestor dispoziții, hotărârea invocată de reclamant este titlu
executoriu în temeiul legii, cererea de învestire a ei fiind neîntemeiată.
Împotriva acestei încheieri
a declarat în termen recursul de față, creditorul - solicitant, cererea fiind
legal timbrată.
În motivare se arată că
solicitarea învestirii cu formulă executorie avea ca obiect decizia nr. 5200
din 27 octombrie 2005 a Înaltei Curte de Casație și Justiție (dosar nr. 8065/2004),
iar nu sentința Curții de Apel Bacău, astfel cum a reținut în mod greșit prima
instanță. Arată recurentul, că cererea sa de învestire a fost justificată de
omisiunea, din decizia pronunțată în recurs, a mențiunii „definitivă și
irevocabilă”.
Recursul se fondează,
încheierea urmând a fi modificată în tot, în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 374 alin.
(1) C. proc. civ., nici o hotărâre judecătorească nu se va putea executam dacă
nu este învestită cu formula executorie prevăzută de art. 269 alin. (1) C.
proc. civ., cu excepția încheierilor executorii, a hotărârilor executorii
provizorii și a altor hotărâri prevăzute de lege care se execută fără formula executorie.
Legea nr. 29/1990 a contenciosului
administrativ nu cuprindea dispoziții care să prevadă caracterul executoriu de
drept al hotărârilor de admitere a cererilor formulate în temeiul ei.
Noua lege a contenciosului
administrativ - Legea nr. 554/2004, prevede, într-adevăr, la art. 22, că
hotărârile de admitere a cererilor formulate în temeiul ei constituie titluri
executorii.
În speță însă, acțiunea în
contenciosul administrativ a fost formulată la 7 februarie 2003, așadar sub
imperiul Legii nr. 29/1990. Este adevărat că decizia de recurs, a cărei învestire
a fost solicitată de către creditor și prin care i-au fost recunoscute
drepturile, a fost pronunțată la 27 octombrie 2005, așadar sub incidența noii
legi a contenciosului administrativ.
Dar, potrivit art. 27 din
Legea nr. 554/2004, cauzele aflate pe rolul instanțelor la data intrării în
vigoare a prezentei legi, vor continua să se judece potrivit legii aplicabile
în momentul sesizării instanței.
Așa fiind, decizia va fi
supusă învestirii cu formulă executorie, cererea creditorului urmând a fi
admisă în temeiul art. 376 alin. (1) C. proc. civ., caracterul irevocabil al
deciziei fiind neîndoielnic chiar în lipsa acestei mențiuni.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de
Ț.I. împotriva încheierii din 28 februarie 2006 a Curții de Apel Bacău, secția comercială și de contencios administrativ.
Modifică încheierea atacată,
în sensul că încuviințează solicitarea recurentului-reclamant, de învestire cu
formulă executorie a deciziei nr. 5200 din 27 octombrie 2005, pronunțată de
Înalta Curte de Casație și Justiție, în dosarul nr. 8065/2004.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 3 octombrie 2006.