ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3194/2006

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Curtea de Apel Galați,

secția de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 108 din 25

octombrie 2005, pronunțată în dosarul nr. 351/CAF/2005, a admis acțiunea în

contencios administrativ formulată de reclamanta SC D.T. SRL Focșani, anulând

decizia nr. 294 din 21 aprilie 2005, emisă de pârâtul C.N.A., prin care i s-a

aplicat sancțiunea amenzii de 5.000 RON, pentru încălcarea prevederilor art. 27

alin. (4) din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările și

completările ulterioare.

Pentru a dispune astfel,

prima instanță a reținut următoarele:

Reclamanta a solicitat

anularea deciziei nr. 294 din 21 aprilie 2005, emisă de C.N.A., prin care i-a

fost aplicată o amendă de 50.000.000 lei (5.000 RON), deoarece ar fi încălcat

dispozițiile legale privitoare la publicitatea mascată în cadrul emisiunilor TV

ale postului de televiziune A.

Este neîndoios că art. 35

alin. (2) din Legea nr. 504/2002 face referire la publicitatea mascată pe care

o interzice. Din definiția legală rezultă că prin aceasta se înțelege

prezentarea în programe prin cuvinte, imagini sau sunete, a bunurilor și

serviciilor, denumirilor mărcilor comerciale sau activităților unui producător

de bunuri ori prestări de servicii, dacă această prezentare este făcută în mod

intenționat de radiodifuzor, în scop publicitar nedeclarat. Latura subiectivă a

contravenției constă, așadar, în intenția directă a radiodifuzorului de a face

publicitate, intenție care rezultă din programul prezentat.

Or, în speță nu s-a dovedit

o astfel de intenție, iar prezentarea realităților locale ale zonei Vrancea nu

poate fi făcută fără nume de persoane și locuri. Ca și exemplu, preluat de pe

CD-urile prezentate ca mijloc de probă, pentru orașul Adjud, informația

referitoare la deschiderea unei sucursale B.C.R. nu poate constitui în nici un

chip publicitate mascată, atâta vreme cât pentru această localitate, informația

constituie în primul rând o știre de utilitate publică.

Pe de altă parte,

organizarea de concursuri și oferirea de premii de către anumiți sponsori nu

constituie neapărat publicitate mascată, atâta vreme cât scopul emisiunii este

unul cultural sportiv, în beneficiul unui segment de telespectatori. Faptul de

a se fi amintit și numele sponsorilor, nu constituie o intenție vădită de a face

publicitate, ci de subliniere a naturii sau valorii premiului oferit, inclusiv

al unui bilet la un meci de fotbal internațional.

În ceea ce privește durata

spoturilor publicitare, a fost urmărit în raportul de monitorizare un singur

spot publicitar, fără a se face o analiză a timpului afectat publicității care

s-ar putea încadra în baremul de 12 minute. Cum de realitatea și obiectivitatea

constatărilor depinde și aprecierea asupra legalității sancțiunii, s-a

concluzionat că se impunea monitorizarea duratei integrale a emisiunilor și nu

doar un segment al activității acesteia.

Reținând că nu s-a făcut

dovada că reclamanta a făcut intenționat acte de publicitate mascată, prima

instanță a apreciat că sancțiunea aplicată este prea severă în raport cu fapta

acesteia.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs, în termenul legal, C.N.A., solicitând admiterea acestuia, iar

în urma rejudecării cauzei, în temeiul art. 304

1

C. proc. civ.,

modificarea în tot a sentinței, în sensul respingerii acțiunii reclamantei, ca fiind

neîntemeiată.

Hotărârea a fost criticată

pentru nelegalitate și netemeinicie, susținându-se, în primul rând, că decizia

nu a fost anulată pentru nelegalitate, ci pentru faptul că s-a apreciat că

sancțiunea aplicată este prea severă, anularea fiind rezultatul unei aprecieri

subiective a instanței de fond, fără a se observa că s-a aplicat limita minimă

a amenzii prevăzută de lege.

Sub aspectul laturii

subiective a contravenției, s-a învederat faptul că din materialul probator

existent la dosar, constând din înscrisuri și 5 CD-uri, rezultă fără îndoială

că prin difuzarea emisiunilor menționate nu s-a urmărit prezentarea unor

persoane cu succes în afaceri, ci promovarea produselor și serviciilor oferite

de firmele conduse de către aceste persoane, în afara numelor mărcilor fiind

prezentate adresele și numerele de telefon, astfel încât concluzia instanței

este nejustificată.

În acest sens s-a apreciat

că prezentarea realităților locale nu-l absolvă pe radiodifuzor de rigorile

legii, iar segmentul din emisiunea S.A., când realizatorul a arătat în mod

vădit intenționat cartonul în care era inscripționat numele agenției V.T.,

sediul acesteia și numărul de telefon, gest pentru care i s-a mulțumit de către

managerul firmei în intervenția telefonică, constituie în mod evident

publicitate mascată, în sensul dispozițiilor art. 1 alin. (1) lit. i) din legea

audiovizualului.

Au fost invocate și

dispozițiile art. 1 lit. c) din legea audiovizualului, din a cărui interpretare

rezultă că radiodifuzorul poate interveni în orice moment pentru buna

desfășurare a serviciilor de programe, atunci când constată încălcarea

legislației într-un anumit domeniu, precum și cele ale art. 7 din decizia

254/2004 privind publicitatea, sponsorizarea și teleshoppingul, potrivit cărora

este interzisă descrierea calității produselor sau serviciilor oferite ca

premii în emisiunile concurs, cu excepția mărcii și a prețului, dispoziții

încălcate în speță în condițiile în care prin intervenția telefonică a

managerului agenției V.T., care nu a avut calitatea de sponsor, s-a oferit

pachetul complet de servicii, adică bilet de intrare la meci, program

transport, masă și cazare cu indicarea sediului firmei și a numărului de

telefon pentru înscriere. Susține, totodată, recurentul, că informația

referitoare la deschiderea unei sucursale a B.C.R. trebuia prezentată, conform

dispozițiilor legale, dacă era considerată o informație publică, în programele

de știri și nicidecum să se recurgă la prezentarea serviciilor în emisiunea

respectivă.

Cu privire la durata spoturilor

publicitare s-a precizat că monitorizarea emisiunilor vizate a fost făcută în

integralitatea lor, evidențiindu-se încălcările pe care reclamanta le-a făcut

pe durata intervalului orar din timpul orei date, indiferent de emisiune sau

program difuzat.

Recursul este fondat.

Analizând actele dosarului,

criticile recurentului, prin prisma dispozițiilor art. 304 C. proc. civ. și a

prevederilor legale incidente în materie și examinând cauza sub toate

aspectele, conform art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte constată că

în speță este incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc.

civ., hotărârea atacată fiind dată cu aplicarea greșită a legii, pentru

considerentele ce se vor arăta în continuare.

Prin decizia nr. 294 din 21

aprilie 2005, emisă de C.N.A. în temeiul art. 90 alin. (1) lit. c) și alin.

(2), cu respectarea prevederilor art. 15 din Legea nr. 504/2002, cu

modificările și completările ulterioare, reclamanta a fost sancționată cu

amendă în cuantum de 50.000.000 lei, pentru încălcarea prevederilor art. 27

alin. (4) din aceeași lege, potrivit cărora publicitatea mascată și

teleshoppingul mascat sunt interzise.

S-a reținut, astfel, că în

emisiunile difuzate în fiecare zi de joi și în reluare duminica, sub genericul

„Oameni de afaceri”, sunt invitați reprezentanți ai unor firme care au ca

obiect de activitate, producerea și comercializarea de produse sau prestarea

unor servicii, făcându-li-se publicitate indirectă ori mascată.

De exemplu, în data de 3

martie 2005 a fost prezentată firma G., care se ocupă de amenajări interioare,

iar în emisiunea S.A., sponsorizați de SC O.I., a fost organizat, în data de 21

martie 2005, un concurs în cadrul căruia au fost oferite premii atât de

sponsor, cât și de alte societăți cărora li s-a făcut publicitate indirectă.

Astfel, firma L., care a oferit „un premiu dulce de ciocolată”, a fost

prezentată ca „unic distribuitor al produselor”, iar agenția de turism V.T. a

oferit ca premiu un bilet de călătorie cu autocarul dus-întors și un bilet la

meciul de fotbal România-Olanda. Managerul acestei agenții a intervenit

telefonic, prezentând pachetul întreg de servicii și indicând sediul și numărul

de telefon pentru înscrieri.

Membrii Consiliului au

considerat că prezentarea unor bunuri și servicii oferite de diferite societăți

comerciale, în această modalitate și în mod repetat, cu încălcarea regimului

difuzării publicității în audiovizual, s-a transformat în publicitate mascată.

S-a reținut și încălcarea

dispozițiilor art. 35 alin. (2) din Legea nr. 504/2002, pe baza raportului

întocmit de inspectorul teritorial, durata spoturilor de publicitate ale

postului TV A. depășind durata prevăzută de lege cu 5 minute/oră.

Potrivit art. 27 alin. (1)

din Legea nr. 504/2002, cu modificările și completările ulterioare, publicitatea

și teleshoppingul se difuzează grupat, trebuie să fie ușor de identificat prin

marcaje corespunzătoare și trebuie să fie separate de alte părți ale

serviciului de programe prin semnale optice și acustice.

Același text de lege, prin

alin. (4), interzice publicitatea mascată și teleshoppingul marcat.

Publicitatea mascată este

definită prin art. 1 lit. i) din lege, ca fiind prezentarea în programe, prin

cuvinte, sunete sau imagini, a bunurilor, serviciilor, denumirilor, mărcilor

comerciale sau activităților unui producător de bunuri ori prestator de

servicii, dacă această prezentare este făcută în mod intenționat de

radiodifuzor, în scop publicitar nedeclarat și care poate crea confuzie în

rândul publicului cu privire la adevăratul său scop.

Din probele administrate în

cauză rezultă fără dubii că postul de televiziune A. a făcut publicitate

mascată societăților comerciale indicate în decizia atacată, precum și altor

firme, concluzia primei instanțe privind lipsa intenției directe a

radiodifuzorului de a face publicitate, neavând nici o justificare.

Conținutul respectivelor

emisiuni atestă faptul că s-a urmărit mediatizarea micilor și marilor oameni de

afaceri vrânceni, prin promovarea formelor ai căror reprezentanți au fost

invitați în emisiune pentru a-și prezenta produse și serviciile oferite de

către acestea, precum și modalitățile de comercializare, însă într-un cadru

nelegal. Acesta, în condițiile în care a fost atenționată încă de la difuzarea

primelor ediții în 2003 și apoi în 2004 să intre în legalitate, întrucât a

încălcat în mod sistematic prevederile legale privind regimul difuzării

publicității.

Astfel, spre exemplu, în

cadrul ediției din 3 martie 2005 a emisiunii „Oameni de afaceri”, încă de la

începutul emisiunii și apoi pe tot parcursul ei s-au prezentat imagini cu

materiale textile, mobilă, perdele executate la comandă de SC G., apărând din

când în când pe ecran marca firmei, însoțită uneori de numărul de telefon și

programul de funcționare.

De asemenea, pentru

emisiunea S.A., pe lângă aspectele evidențiate în decizie și necontestate sub

aspectul stării de fapt, gestul realizatorului emisiunii de a arăta un carton

conținând premiul oferit de Agenția V.T.”, cu indicarea sediului și numărului

de telefon și a precizării că este singura agenție ce organizează astfel de

excursii, atestă condiția impusă de art. 1 lit. i) din lege, pentru reținerea

publicității mascate.

Pentru a nu constitui

publicitate mascată, reclamele pentru firmele respective ar fi trebuit să fie

difuzate în condițiile stabilite prin art. 27 alin. (1) din Legea nr. 504/2002

și art. 12 alin. (1) din decizia nr. 254/2004 privind publicitatea și

teleshoppingul, cu modificările ulterioare.

Pe de altă parte, prima

instanță a făcut aprecieri și sub aspectul individualizării sancțiunii, considerând-o

prea severă în raport cu fapta reclamantei, aprecieri care implică reținerea

îndeplinirii condițiilor cerute de lege pentru stabilirea răspunderii

contravenționale în sarcina acesteia.

Nejustificate sunt și

aserțiunile referitoare la modalitatea de întocmire a raportului de

monitorizare sub aspectul duratei spoturilor publicitare, aceasta realizându-se

în mod corect pe durata intervalului orar din timpul oricărei ore date,

indiferent de emisiune sau program difuzat, cu evidențierea încălcărilor pe

care reclamanta le-a făcut.

Pentru toate aceste

considerente, în temeiul art. 312 pct. 1 și 3, coroborat cu art. 304 pct. 9 C.

proc. civ., recursul va fi admis, modificându-se în tot hotărârea atacată, în

sensul respingerii acțiunii reclamantei, ca fiind neîntemeiată.

În temeiul art. 274 C. proc.

civ., intimata-reclamantă va fi obligată să-i plătească recurentului-pârât,

suma de 354,77 RON, cheltuieli de judecată pentru fond și recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

C.N.A., împotriva sentinței civile nr. 108 din 25 octombrie 2005 a Curții de

Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal.

Modifică în tot sentința

atacată și în fond, respinge acțiunea formulată de SC D.T. SRL Focșani, ca

neîntemeiată.

Obligă intimata-reclamantă

la plata sumei de 354,77 RON către recurentul-pârât C.N.A.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 3 octombrie 2006.