ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 30/2006

Asupra recursului în anulare de

față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin procesul-verbal de constatare

și sancționare a contravențiilor seria C nr. 15941 din 20 aprilie 2001,

comisarii Gărzii Financiare Suceava au amendat SC P. SRL Boroaia, cu 2.000.000

lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 1 lit. e) din Legea nr.

12/1990 și au dispus în același timp, confiscarea sumei de 1.415.962.850 lei,

rezultatul comercializării fără documente legale, a cantității de 2.099,45 m

3

cherestea.

SC P. SRL și A.F. B.I. au contestat

procesul-verbal, susținând, în esență, că dețin documentele legale pentru

întreaga cantitate de material lemnos.

Prin sentința civilă nr. 1102 din 10

iunie 2002, Judecătoria Fălticeni a respins contestația, soluție devenită

irevocabilă prin respingerea recursului declarat de petiționar - decizia civilă

nr. 306/2002 a Tribunalului Suceava.

Împotriva acestei ultime hotărâri,

SC P. SRL și A.F. B.I. au formulat contestație în anulare întemeiată pe

dispozițiile art. 318 C. proc. civ., invocând omisiunea de cercetare a

motivelor de recurs formulate de A.F. B.I.

Prin decizia nr. 9 din 17 decembrie

2002, Tribunalul Suceava a admis contestația în anulare, a anulat decizia nr.

306/2002, a admis recursul declarat împotriva sentinței civile nr. 1102/2002,

pe care a casat-o și pe fond, a admis plângerile SC P. SRL și A.F. B.I. și a

anulat procesul-verbal de contravenție.

Considerând această hotărâre,

esențial nelegală și vădit netemeinică, datorită interpretării eronate a

dispozițiilor art. 318 teza a II-a C. proc. civ., Procurorul general a declarat

recurs în anulare.

Recursul este întemeiat și urmează a

fi admis, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

În conformitate cu dispozițiile art.

318 alin. (1) C. proc. civ.: „hotărârile instanțelor de recurs pot fi atacate

cu contestație în anulare, când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli

materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l în parte, a

omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau

casare”.

Tribunalul Suceava, soluționând

contestația în anulare formulată de SC P. SRL și A.F. B.I., a apreciat ca fiind

întrunite cerințele art. 318 alin. (1) C. proc. civ. și a considerat că

Judecătoria Fălticeni a omis să cerceteze plângerea formulată de A.F. B.I.

Procedând astfel, în mod evident,

Tribunalul Suceava a pronunțat o hotărâre netemeinică și nelegală, rezultat al

interpretării greșite a dispozițiilor art. 318 C. proc. civ.

Procesul-verbal de contravenție a

avut drept unic subiect SC P. SRL, căreia i-a fost aplicată amenda

contravențională, situație față de care, legal și temeinic, Judecătoria

Fălticeni s-a pronunțat.

În recursul declarat împotriva

hotărârii nr. 1102/2002, nici nu s-a invocat ca motiv de casare, omisiunea de

pronunțare asupra plângerii formulate de A.F. B.I., singurele aspecte criticate

fiind legate de fondul cauzei, astfel încât instanței de recurs nu i se poate

imputa omisiunea de pronunțare pe care o are în vedere art. 318 C. proc. civ.

De altfel, invocarea acestui temei

de drept în susținerea contestației în anulare s-a dovedit a fi pur formal, în

realitate contestatorii criticând modul de soluționare al fondului pricinii, cu

referire la aprecierea dată de instanța de fond și recurs, asupra probelor

administrate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul în anulare declarat

de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și

Justiție împotriva deciziei nr. 9 din 17 decembrie 2002 a Tribunalului Suceava,

secția comercială și de contencios administrativ.

Anulează decizia atacată și

respinge, ca nefondată, contestația în anulare formulată de A.F. B.I. și SC P.

SRL împotriva deciziei nr. 306 din 11 noiembrie 2002, a aceluiași tribunal.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 11 ianuarie 2006.