ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 30/2006

Asupra recursului în anulare de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor seria C nr. 15941 din 20 aprilie 2001, comisarii Gărzii Financiare Suceava au amendat SC P. SRL Boroaia, cu 2.000.000 lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 1 lit. e) din Legea nr. 12/1990 și au dispus în același timp, confiscarea sumei de 1.415.962.850 lei, rezultatul comercializării fără documente legale, a cantității de 2.099,45 m 3 cherestea. SC P. SRL și A.F. B.I. au contestat procesul-verbal, susținând, în esență, că dețin documentele legale pentru întreaga cantitate de material lemnos. Prin sentința civilă nr. 1102 din 10 iunie 2002, Judecătoria Fălticeni a respins contestația, soluție devenită irevocabilă prin respingerea recursului declarat de petiționar - decizia civilă nr. 306/2002 a Tribunalului Suceava.

Împotriva acestei ultime hotărâri, SC P. SRL și A.F. B.I. au formulat contestație în anulare întemeiată pe dispozițiile art. 318 C. proc. civ., invocând omisiunea de cercetare a motivelor de recurs formulate de A.F. B.I. Prin decizia nr. 9 din 17 decembrie 2002, Tribunalul Suceava a admis contestația în anulare, a anulat decizia nr. 306/2002, a admis recursul declarat împotriva sentinței civile nr. 1102/2002, pe care a casat-o și pe fond, a admis plângerile SC P. SRL și A.F. B.I. și a anulat procesul-verbal de contravenție. Considerând această hotărâre, esențial nelegală și vădit netemeinică, datorită interpretării eronate a dispozițiilor art. 318 teza a II-a C. proc. civ., Procurorul general a declarat recurs în anulare.

Recursul este întemeiat și urmează a fi admis, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare. În conformitate cu dispozițiile art. 318 alin. (1) C. proc. civ.: „hotărârile instanțelor de recurs pot fi atacate cu contestație în anulare, când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau casare”. Tribunalul Suceava, soluționând contestația în anulare formulată de SC P. SRL și A.F. B.I., a apreciat ca fiind întrunite cerințele art. 318 alin. (1) C. proc. civ. și a considerat că Judecătoria Fălticeni a omis să cerceteze plângerea formulată de A.F.

B.I. Procedând astfel, în mod evident, Tribunalul Suceava a pronunțat o hotărâre netemeinică și nelegală, rezultat al interpretării greșite a dispozițiilor art. 318 C. proc. civ. Procesul-verbal de contravenție a avut drept unic subiect SC P. SRL, căreia i-a fost aplicată amenda contravențională, situație față de care, legal și temeinic, Judecătoria Fălticeni s-a pronunțat. În recursul declarat împotriva hotărârii nr. 1102/2002, nici nu s-a invocat ca motiv de casare, omisiunea de pronunțare asupra plângerii formulate de A.F. B.I., singurele aspecte criticate fiind legate de fondul cauzei, astfel încât instanței de recurs nu i se poate imputa omisiunea de pronunțare pe care o are în vedere art. 318 C. proc.

civ. De altfel, invocarea acestui temei de drept în susținerea contestației în anulare s-a dovedit a fi pur formal, în realitate contestatorii criticând modul de soluționare al fondului pricinii, cu referire la aprecierea dată de instanța de fond și recurs, asupra probelor administrate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul în anulare declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva deciziei nr. 9 din 17 decembrie 2002 a Tribunalului Suceava, secția comercială și de contencios administrativ. Anulează decizia atacată și respinge, ca nefondată, contestația în anulare formulată de A.F. B.I. și SC P. SRL împotriva deciziei nr. 306 din 11 noiembrie 2002, a aceluiași tribunal. Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 ianuarie 2006.