ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 05.12.2003

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5187/2003

HOTĂRÂRE
05.12.2003
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5187/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)

Asupra recursului

de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

plângerea înregistrată la 25 ianuarie 2001 la Judecătoria Drobeta Turnu

Severin, S.C. C.P. SRL Turnu Severin a solicitat anularea procesului-verbal de

contravenție seria C nr. 153309 din 12 ianuarie 2001 încheiat de Garda

Financiară Mehedinți, prin care în temeiul art. 1 lit. e) din Legea nr. 12/1990

a fost amendată cu 2.000.000 lei și s-a dispus confiscarea cantității de 15.500

kg. grâu, a cărei proveniență nu a fost dovedită.

Prin sentința civilă nr. 2143 din 4

aprilie 2001 a Judecătoriei Turnu Severin a fost respinsă plângerea, avându-se

în vedere în esență că nota de predare-recepție folosită de petiționară, nu

este un document legal care să ateste proveniența mărfurilor, nefiind între

actele cu regim special prevăzute de actele normative în vigoare, pentru a

justifica proveniența.

Recursul declarat de contravenientă

împotriva acestei hotărâri, a fost admis prin decizia nr. 1476 din 24 august

2001 a Tribunalului Mehedinți, secția civilă, prin care a fost casată sentința

dispunându-se apoi admiterea plângerii și anularea procesului-verbal de

contravenție.

Considerând că această a doua

hotărâre a fost pronunțată cu încălcarea esențială a legii, ceea ce a

determinat o soluționare greșită a cauzei pe fond, prin recursul în anulare de

față, Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție

a solicitat casarea și pe fond respingerea contestației, cu consecința

menținerii soluției instanței de fond.

Se susține că nota de

predare-recepție nr. 8099 din 12 ianuarie 2001, nu constituie document legal de

proveniență a mărfii, în condițiile Legii nr. 12/990.

Recursul în anulare este întemeiat.

Se constată că în speță instanțele

au adoptat soluții diferite, în raport de aprecierea notei de predare-recepție

nr. 8099 din 12 ianuarie 2001 ca document justificativ de proveniență a mărfii

transportate.

Soluția adoptată de instanța de

recurs este dată cu încălcarea esențială a legii, întrucât nesocotește

prevederile art. 6 lit. e) ale Legii nr. 12/990 modificată prin O.G. nr.

126/998 în cuprinsul căreia sunt redate documentele legale de proveniență a

mărfurilor, și anume factura fiscală, aviz de însoțire a mărfii, documente

vamale, factură externă sau orice alt document stabilit de lege. Înscrisul

menționat nu poate fi încadrat în această ultimă categorie pentru că nu

constituie un document justificativ de proveniență a mărfii în sensul

prevederilor Legii nr. 12/990, neavând un regim special de înscriere,

distribuire și urmărire de către organele financiare. De altfel, potrivit pct.

1 din O.M.F. nr. 425/998 nota de recepție și constatare de diferențe servește

numai ca document pentru recepția bunurilor, fiind diferit de „avizul de

însoțire a mărfii”, o atare mențiune fiind trecută în partea finală dreapta a

înscrisului analizat, ea servind ca „document de verificare cantitativă și

calitativă” a mărfii, ca atare aceasta nu are destinația de act însoțitor al

mărfii sau document de proveniență, cum a hotărât legal și temeinic instanța de

fond.

De aceea, recursul în anulare de

față urmează a fi admis, conform art. 330

3

și art. 314 C. proc. civ., raportat la art. 304 pct. 9 C. civ., în sensul

casării deciziei atacate și respingerii recursului declarat de contestatoare,

cu consecința menținerii soluției adoptate de instanța de fond de respingere a

plângerii formulate de S.C. C.P. SRL împotriva procesului-verbal de

contravenție seria C nr. 153309 din 12 ianuarie 2001 încheiat de Garda

Financiară Mehedinți.

Admite recursul în anulare declarat

de Primarul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție

împotriva deciziei nr. 1476 din 24 august 2001 a Tribunalului Mehedinți, secția

civilă.

Casează decizia atacată și, respinge recursul

declarat de contestatoarea S.C. C. SRL Drobeta Turnu Severin împotriva

sentinței civile nr. 2143 din 4 aprilie 2001 a Judecătoriei Drobeta Turnu

Severin.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 decembrie 2003.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2003-11-18
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4775/2003
în aceste formulare nu pot fi înscrise în contabilitate, iar bunurile care fac obiectul tranzacțiilor respective, sunt considerate fără documente legale de proveniență. În consecință petiționara nu a prezentat acte legale de proveniență a m
ÎCCJ 2003-10-31
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4391/2003
Asupra recursului în anulare de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin decizia civilă nr. 2951 din 19 decembrie 2001, Tribunalul Gorj, a admis contestația în anulare formulată de contestatoarea S.C. A.O.T. SRL
ÎCCJ 2003-03-11
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1616/2003
pârâte nu sunt contracte de depozit de a căror esență este tradițiunea mărfii, deoarece tradițiunea nu a avut loc. Cantitatea de grâu de 5540 tone care a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare nr. 110 din 19 august 1997, încheiat
ÎCCJ 2003-03-18
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1637/2003
O.G. nr. 9/2001. Prin decizia civilă nr. 868/COM din 26 septembrie 2001, Curtea de Apel Constanța, secția comercială, a respins, ca nefondat, apelul declarat de pârâtă. În motivarea acestei decizii, curtea de apel a reținut că reclamanta și
ÎCCJ 2003-03-21
0,92
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1467/2003
restul de 31.340 kg rămânând în depozitul Bazei de recepție Hosman aparținând SC C. SA. Inculpatul B.I., profitând de funcția de manager a dispus pe nedrept de cantitatea rămasă în custodie vânzând grâul la prețul de 700 lei/kg. Judecătoria
Sursă