ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3205/2006

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Curtea de Apel Craiova, secția

de contencios administrativ, prin sentința nr. 584 din 8 octombrie 2004, a admis acțiunea reclamantului L.C., pronunțată în contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii

Dolj, a anulat hotărârea nr. 9890 din 13 mai 2004, emisă de pârâtă și a

obligat-o pe aceasta la emiterea unei noi hotărâri prin care să-i acorde

reclamantului, calitatea de beneficiar al prevederilor art. 1 din Legea nr. 309/2002,

pe perioada cuprinsă între 18 mai 1953 - 6 ianuarie 1956, cu acordarea

drepturilor conferite de această lege, începând cu 20 august 2002.

Pentru a pronunța această

soluție, instanța a reținut, în esență că, reclamantul a dovedit cu livretul

militar, că a efectuat stagiul militar, în perioada solicitată de acesta prin

acțiune, în detașamente de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului

Muncii.

Împotriva sentinței, astfel

pronunțată, a declarat recurs, pârâta Casa Județeană de Pensii Dolj, criticând

soluția pentru nelegalitate și netemeinicie, întrucât din livretul militar

rezultă că acesta a efectuat stagiul militar la o unitate militară, respectiv la Regimentul 21 Artilerie Antiaeriană, ca pușcaș și la U.M. nr. 04925 Curtișoara.

Prin decizia nr. 851 din 14

februarie 2005, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios

administrativ și fiscal, a admis recursul declarat de Casa Județeană de Pensii

Dolj, a casat sentința atacată și a trimis cauza, spre rejudecare, aceleiași

instanțe, pentru suplimentarea probatoriului, în vederea stabilirii dacă în

perioada solicitată, reclamantul și-a efectuat stagiul militar într-un

detașament de muncă.

În urma rejudecării cauzei,

prin sentința nr. 43 din 10 februarie 2006, Curtea de Apel Craiova, secția de contencios

administrativ și fiscal, a respins, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de

reclamantul L.G.

Pentru a hotărî astfel,

instanța de fond a reținut că din probele administrate în cauză nu rezultă că

reclamantul a efectuat stagiul militar, în perioada solicitată, în cadrul

detașamentelor de muncă forțată, având în vedere că prin adresa Ministerului Apărării

Naționale - U.M. nr. 02600 București, nr. CR.2724 din 12 decembrie 2005 s-a

comunicat că U.M. nr. 04925 Curtișoara (Depozitul 699 Muniții), indicată în

livretul militar și în fișa de evidență a făcut parte din structura

Ministerului Forțelor Armate.

A mai reținut instanța, că

reclamantul a desfășurat activități de muncă în cadrul armatei române, nici din

livretul militar și nici din fișa de evidență nerezultând că reclamantul a fost

folosit ca mână de lucru în cadrul vreunei unități care să aparțină Direcției

Generale a Serviciului Muncii.

De asemenea, arată recurenta

că în livretul militar nu este înscrisă mențiunea „mână de lucru”. Așa cum

greșit a reținut instanța, intimatul-reclamant a efectuat stagiul militar la

unități militare și nu în detașamente de muncă, iar perioada efectuată în

unitățile militare nu intră sub incidența Legii nr. 309/2002, întrucât

unitățile militare făceau parte din Ministerul Forțelor Armate și nicidecum din

cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs, reclamantul L.G., criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie, în temeiul art. 304

1

C. proc. civ.

Recursul este nefondat.

Potrivit art. 1 din Legea nr.

309/2002, „b

eneficiază de prevederile legii,

persoana, cetățean român, care a efectuat stagiul militar în detașamentele de

muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950 - 1961

”

.

Textul art. 1 din lege, prin

modalitatea de redactare, nu este de natură să permită realizarea unor

interpretări străine de rațiunile avute în vedere de legiuitor, fiind evident

faptul că beneficiul prevederilor legii se acordă numai cetățenilor români care

au satisfăcut stagiul miliar în detașamentele de muncă din cadrul Direcției

Generale a Serviciului Muncii, iar nu și celor care au efectuat stagiul militar

la unități aparținând Ministerului al Forțelor Armate din acea perioadă.

În speță, este necontestat

faptul că reclamantul a efectuat stagiul militar la U.M. nr. 04925 Curtișoara, care nu făcea parte din Direcția Generală a Serviciului Muncii.

A

accepta altă interpretare ar reprezenta o extrapolare a sferei de aplicare a

Legii nr. 309/2002 în privința unor situații ce nu corespund intenției

legiuitorului de a acorda beneficiul drepturilor reparatorii, persoanelor care

au efectuat stagiul militar în detașamente de muncă, iar nu în cadrul

unităților militare.

Pe cale de

consecință, Curtea apreciază că, în mod corect, instanța de fond a făcut

aplicarea dispozițiilor Legii nr. 309/2002 în cazul reclamantului care a

efectuat stagiul militar în cadrul unei unități militare aparținând

Ministerului Forțelor Armate, iar nu Direcției Generale a Serviciului Muncii.

Față de cele

arătate, urmează să fie respins recursul declarat de reclamantul L.G., ca

nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de L.G.,

împotriva sentinței nr. 43 din 10 februarie 2006 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 3 octombrie 2006.