ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1665/2006
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1665/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Târgu Mureș, din 10 decembrie 2005, Consiliul Local - Direcția Taxe și Impozite
a municipiului Piatra Neamț, a formulat recurs împotriva încheierii de ședință
din 12 decembrie 2005, pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția
comercială și de contencios administrativ, în dosarul nr. 3040/2005/CCA,
solicitând admiterea recursului și respingerea cererii de suspendare, ca fiind
rămasă fără obiect.
Se menționează că societatea a
invocat procedura prealabilă - obligatorie, calea de atac administrativ-jurisdicțională
în integritatea sa trebuind să privească decizia nr. 80 din 24 octombrie 2005,
emisă de conducătorul instituției, în soluționarea administrativă a contestației.
S-a precizat că la pronunțarea încheierii
de suspendare, instanța de fond nu a avut în vedere dispozițiile art. 184 din O.G.
nr. 92/2003, privind Codul de procedură fiscală, republicat, care, la alin. (1),
prevede că: introducerea contestației pe calea administrativă de atac nu
suspendă executarea actului administrativ-fiscal.
S-a mai invocat art. 23 din O.G. nr.
92/2003, republicată, în sensul că dreptul de creanță și obligația fiscală corelativă
se nasc în momentul în care, potrivit legii, se constituie baza de impunere
care le generează. Ori, prin raportul de inspecție fiscală nr. 14693D din 4 iulie
2005, a luat naștere obligația fiscală suplimentară, iar prin decizia de
impunere nr. 6482E din 5 iulie 2005, a fost individualizată creanța.
Deci, decizia de impunere este titlu
de creanță, devenit titlu executoriu, fără a mai fi necesară îndeplinirea unei
alte proceduri, creanța a devenit certă, lichidă și exigibilă, astfel că a fost
pusă în executare, prin emiterea somației nr. 6834E din 8 august 2005.
De altfel, obligațiile fiscale au fost
încasate integral, prin executarea silită, prin poprire asupra disponibilităților
bănești aflate în conturile societății debitoare, astfel încât suspendarea
dispusă de instanță este neîntemeiată.
Așa fiind, instanța trebuia să respingă
cererea de suspendare, ca fiind rămasă fără obiect.
Din actele cauzei, Înalta Curte de
Casație și Justiție constată că recursul este întemeiat și va fi admis.
Încheierea de ședință din 12
decembrie 2005, prin care Curtea de Apel Târgu Mureș, secția comercială și de contencios
administrativ, a dispus suspendarea unui act administrativ care a fost deja pus
în executare, este greșită.
Avându-se în vedere decizia de
impunere nr. 6482E din 5 iulie 2005 (și raportul de inspecție fiscală nr. 14693D
din 4 iulie 2005), act administrativ-fiscal deja executat, recursul declarat va
fi admis, conform Legii nr. 571/2003, privind Codul fiscal, O.G. nr. 92/2003,
privind Codul de procedură fiscală, urmând ca instanța să se pronunțe cu
privire la actele administrate pe fondul cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de
Consiliul Local - Direcția Taxe și Impozite a municipiului Piatra Neamț
împotriva încheierii de ședință din 12 decembrie 2005, dosar nr. 3040/2005, al
Curții de Apel Târgu Mureș, secția comercială și de contencios administrativ.
Modifică încheierea din data de 12
decembrie 2005, respinge cererea de suspendare formulată în temeiul art. 14 din
Legea nr. 554/2004, ca fiind rămasă fără obiect.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 10 mai 2006.