ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4753/2007

Deliberând în condițiile art. 256 C.

proc. civ. asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 14 septembrie 2004, la Tribunalul Olt,

reclamanții D.P., R.Ș., P.A., V.A., V.M., T.M., V.G., T.I., T.N.G., P.A.G. și

A.V.A. au solicitat în temeiul Legii nr. 10/2001, anularea dispoziției nr. 986

din 16 august 2004 emisă de comuna Fărcașele, prin primar și acordarea unor

măsuri reparatorii prin echivalent pentru imobilul compus din 5 camere împreună

cu anexele gospodărești și terenul în suprafață de 45 ha, 12 ½ ha

pășune, 4 ½ ha pădure, 25 ari vie, toate situate în comuna Fărcașele,

județul Olt.

În cuprinsul acțiunii s-a arătat că

toate bunurile enumerate au fost proprietatea antecesorului reclamanților,

R.M.D.S., de la care au fost preluate în mod abuziv, prin rechiziție, în anul

1949.

Prin dispoziția nr. 986/2004,

primarul comunei Fărcașele a respins notificarea formulată de R.Ș. pentru

restituirea în natură a bunurilor sau, după caz, prin acordarea unor măsuri

reparatorii prin echivalent, cu motivarea că petiționara nu a dovedit dreptul

de proprietate cu privire la bunurile aflate în litigiu.

Soluționând litigiul în primă

instanță, Tribunalul Olt, secția civilă, prin sentința nr. 572 din 22 noiembrie

2004, a admis acțiunea formulată de reclamanta R.Ș., a anulat dispoziția nr.

986/2004 emisă de Primăria comunei Fărcașele și a constatat valoarea măsurilor

reparatorii în echivalent, corespunzător sumei de 300.000.000 lei, conform

convenției părților și dispoziției nr. 343 din 24 aprilie 2002 emisă de

Primăria Fărcașele.

Prin aceeași sentință a fost

respinsă ca inadmisibilă cererea celorlalți reclamanți, care nu formulaseră, în

prealabil, notificarea prevăzută de Legea nr. 10/2001.

În considerentele sentinței,

tribunalul a motivat că, în anul 2002, părțile au încheiat o convenție cu

privire la măsurile reparatorii prin echivalent, concretizată prin dispoziția

nr. 343/2002 emisă de Primăria comunei Fărcașele, așa încât nu mai era posibilă

emiterea unei noi dispoziții administrative pentru soluționarea aceleiași

notificări.

Curtea de Apel Craiova, secția

civilă, prin decizia nr. 95 din 1 februarie 2006, a respins apelurile declarate

de reclamanți și de D.G.F.P. Olt împotriva sentinței Tribunalului Olt, cu

aceeași motivare dezvoltată și prin considerentele sentinței primei instanțe.

Împotriva deciziei curții de apel a

declarat recurs D.G.F.P. Olt în numele și pentru Ministerul Finanțelor Publice

susținând că decizia a fost pronunțată cu aplicarea greșită a legii, deoarece

dispoziția inițială emisă de unitatea deținătoare nu a produs efecte juridice

și nu a intrat în circuitul civil, astfel încât Primăria Fărcașele a emis cea

de-a doua dispoziție cu respectarea dispozițiilor legale, iar, pe de altă

parte, după modificarea Legii nr. 10/2001 prin Legea nr. 247/2005, instanța

judecătorească nu mai era îndrituită să analizeze și să stabilească, mărimea

măsurilor reparatorii prin echivalent.

Recursul declanșat nu este

întemeiat.

Prin Legea nr. 10/2001 a fost

reglementat regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada

6 martie 1945-22 decembrie 1989.

Potrivit art. 23 alin. (4) din Legea

nr. 10/2001 [art. 25 alin. (4) după modificarea dispusă prin Legea nr.

247/2005], decizia sau, după caz, dispoziția de aprobare a restituirii în

natură a imobilului face dovada proprietății persoanei îndreptățite asupra

acestuia, are forța probantă a unui înscris autentic și constituie titlu

executoriu pentru punerea în posesie, după îndeplinirea formalităților de

publicitate imobiliară.

În prezentul litigiu, prin

dispoziția nr. 343 din 24 aprilie 2002, comuna Fărcașele, prin primar, s-a

făcut reclamantei R.Ș. oferta de acordare a unor măsuri reparatorii în

echivalent, sub forma unor despăgubiri bănești pentru imobilul cu destinația de

locuință care nu mai putea fi restituit în natură deoarece a fost demolat,

valoarea estimativă a imobilului fiind stabilită la 300.000.000 lei, (fila 110

din dosarul primei instanțe).

Oferta a fost acceptată de

reclamanta R.Ș., care a și semnat, alături de membrii comisiei comunale de

aplicare a Legii nr. 10/2001, două procese-verbale prin care și-a exprimat

acordul cu privire la măsurile reparatorii prin echivalent și cu privire la

evaluarea imobilului (filele 68-69 din dosarul instanței de recurs).

Dispoziția nr. 343/2002 a fost emisă

pentru soluționarea notificării trimise de reclamantă, prin executor judecătoresc,

la 18 iulie 2001 (fila 57 din dosarul instanței de recurs).

Dispoziția nr. 343 din 24 aprilie

2002 are forța probantă a unui înscris autentic și nu mai putea fi revocată

nici total și nici parțial de către organul emitent așa cum a hotărât, corect,

prima instanță, prin sentința pronunțată, confirmată de instanța de apel.

Dispoziția ulterioară nr. 986 din 16

august 2004, emisă de pârâtă, prin care a fost soluționată în mod diferit

aceeași notificare, formulată de aceeași persoană, cu privire la același

imobil, este nelegală. Singura modalitate de modificare sau de anulare a primei

dispoziții ar fi fost promovarea unei acțiuni în justiție.

Nici cealaltă critică formulată prin

recursul declarat nu este întemeiată.

Dispoziția administrativă prin care

a fost soluționată notificarea a fost emisă anterior adoptării Legii nr.

247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției și unele măsuri

adiacente, așa încât o aplicare retroactivă a acestei legi, solicitată de

recurentă, ar contraveni dispozițiilor art. 15 din Constituția României.

Dispozițiile art. 16 și urm. din Legea nr. 247/2005, privind procedura

administrativă pentru acordarea despăgubirilor nu se aplică deciziilor sau

dispozițiilor emise anterior intrării în vigoare a legii, contestate în

termenul prevăzut de Legea nr. 10/2001.

Nefiind întemeiat, recursul declarat

urmează să fie respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul

declarat de Ministerul Economiei și Finanțelor împotriva deciziei nr. 95 din 1

februarie 2006 a Curții de Apel Craiova, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică,

astăzi 11 iunie 2007.