ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 8574/2005
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 8574/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La 2 februarie 2004 reclamantele P.E.
și C.G. au formulat plângere împotriva dispoziției nr. 131, emisă de Primarul
Municipiului Călărași la 15 ianuarie 2004 și au solicitat anularea acesteia și
obligarea pârâtului la emiterea unei alte dispoziții pentru restituirea sumei
de 105.000.000 lei reprezentând despăgubiri pentru imobilul demolat și terenul
aferent, ce a aparținut părinților lor Z.I. și Z.A.
În motivarea acțiunii reclamantele
au arătat, că părinții lor au fost abuziv expropriați și obligați să demoleze
construcția cu un etaj, situată în Călărași, afectând și terenul loc de casă în
suprafață de 218 mp.
Au mai arătat că, raportat la vârsta
lor de peste 75 de ani, nu pot accepta nici una din cele două modalități de
despăgubire propuse, respectiv acordarea de acțiuni la societățile comerciale
tranzacționate pe piața de capital sau acordarea de titluri de valoare nominală
folosite exclusiv în procesul de privatizare.
Prin sentința civilă nr. 411 din 7
aprilie 2004 Tribunalul Călărași investit cu soluționarea cauzei, a respins
acțiunea reclamantelor privind anularea dispoziției nr. 131 din 15 ianuarie
2004 emisă de Primarul Municipiului Călărași și acordarea de despăgubiri
bănești. Pe cale de consecință, a fost respinsă ca lipsită de interes și cererea
de chemare în garanție a Prefectului și Prefecturii Județului Călărași
formulată de pârâta Primăria Municipiului Călărași.
În esență, tribunalul a reținut că
în speță nu a avut loc o expropriere, ci statul a preluat abuziv terenul în
suprafață de 218 mp, construcția fiind demolată de antecesorii reclamantelor
pentru că suferise grave avarii la cutremurul din 1977. Cum, restituirea în
natură a terenului nu este posibilă, acesta fiind ocupat de ansamblu de
blocuri, tribunalul a reținut incidența dispozițiilor art. 10 alin. (1) din
Legea nr. 10/2001 potrivit cărora în situația terenurilor ocupate, măsurile
reparatorii se stabilesc prin echivalent.
Soluția pronunțată de tribunal, a
fost menținută de Curtea de Apel București, secția a VII a civilă și litigii de
muncă, prin decizia nr. 1520/A din 23 noiembrie 2004, prin care s-a respins ca
nefondat apelul reclamantelor P.E. și C.G. în contradictoriu cu intimata-pârâtă
Primăria Municipiului Călărași și intimații-chemați în garanție Prefectul
Județului Călărași și Prefectura Județului Călărași.
Împotriva acestei decizii reclamantele au
declarat recurs. Au invocat motivele prevăzute de art. 304 pct. 7 și 9 C. proc.
civ. solicitând modificarea hotărârilor pronunțate de instanța de fond și
respectiv, de instanța de apel și obligarea Primarului Municipiului Călărași să
emită o nouă dispoziție pentru despăgubirea lor cu suma de 105.000.000 lei.
Au susținut că, în mod eronat Curtea
de Apel București reiterând motivația din sentința Tribunalului Călărași a
reținut că suprafața de 218 mp teren, nu a avut destinația de locuință, deși
aceștia au învederat, prin notificare și susținerile în instanță, că pe teren
s-a aflat locuința demolată de părinți și că au fost elaborate normele
metodologice de stabilire și acordare a despăgubirilor, conform art. 40 din
Legea 10/2001 aceste despăgubiri putând fi plafonate.
Au mai susținut că, se consideră
îndreptățite să primească despăgubiri bănești în temeiul art. 1 și art. 24
alin. (2) din Legea 10/2001 referindu-se la considerentele din decizia recurată
în ce privește argumentarea recurentelor legată de vârsta înaintată și de
nevoile vârstei, împrejurări ce ar fi trebuit interpretate în sensul aplicării
corecte a legii.
Recursul este nefondat.
Așa după cum corect a reținut curtea
de apel în decizia criticată, menținând soluția tribunalului, speța de față
vizează preluarea abuzivă de către stat a terenului în suprafață de 218 mp,
situat în Municipiul Călărași, de la antecesorii reclamantelor (părinții
decedați) Z.I. și Z.A. Construcția fusese demolată de aceștia în baza
autorizației de demolare nr. 55/1977 întrucât suferise grave avarii la
cutremurul din 1977, astfel că, statul a preluat abuziv doar suprafața de teren
menționată, ocupată în întregime de ansamblul de blocuri.
În raport de această situație de
fapt, prin dispoziția emisă ca urmare a notificării trimise de reclamante ca
persoane îndreptățite, Primarul Municipiului Călărași a făcut oferta de
restituire prin măsuri reparatorii în echivalent constând în titluri de valoare
nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare, sau acțiuni la societăți
tranzacționate pe piața de capital conform prevederilor art. 10 alin. (1) și
(8) din Legea nr. 10/2001.
Este de menționat că prin Legea nr. 247/2005
„privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri
adiacente” s-a menținut prevederea de la art. 10 alin. (1) din Legea nr. 10/2001
potrivit căreia pentru terenurile preluate abuziv, ocupate cum este cazul în
speță, se stabilesc măsuri reparatorii prin echivalent.
Vârsta înaintată și starea de nevoie
a persoanei îndreptățite, nu pot justifica stabilirea altor măsuri reparatorii
decât acelea prin echivalent, prevăzute de lege și stabilite în mod corect prin
dispoziția contestată.
De asemenea, este de menționat art. 1
alin. (1) din Titlul VII cap. I al Legii 247/2005 potrivit căruia „prezenta
lege reglementează sursele de finanțare, cuantumul și procedura de acordare a
despăgubirilor aferente imobilelor care nu pot fi restituire în natură”
rezultate din aplicarea Legii 10/2001.
Față de cele menționate, recursul
declarat de reclamantele P.E. și C.G. urmează a se respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de
reclamantele P.E. și C.G. împotriva deciziei civile 1520/A din 23 noiembrie
2004 a Curții de Apel București, secția a VII civilă și litigii de muncă, ca
nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 3 noiembrie 2005.