ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 16.01.2007

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 163/2007

HOTĂRÂRE
16.01.2007
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 163/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor

dosarului, constată următoarele:

Prin sentința nr. 432 din 26

ianuarie 2005 pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a comercială, în

dosarul nr. 9074/2004, s-a admis acțiunea reclamanților A.V.A.S. București, Z.C.I.,

C.S. și Z.G.M., constatându-se nulitatea absolută a hotărârilor A.G.E.A. nr. 12

și 15 din 29 martie 2004, în contradictoriu cu pârâta SC C. SA.

Pentru a se pronunța astfel,

instanța fondului a reținut că prin hotărârea nr. 12 din 29 martie 2004 A.G.E.A.

a hotărât la punctul 6 al ordinii de zi, majorarea capitalului social cu aport

în numerar, în valoare de 2 miliarde lei, iar prin hotărârea nr. 15 din aceeași

dată a hotărât: reducerea capitalului social cu valoarea terenului de 620 m.p.;

reîntregirea capitalului social cu valoarea terenului vândut din București,

B-dul Aerogării; majorarea capitalului social cu valoarea de 890.065.785 lei,

contravaloarea terenului din București, Șos. Pipera; reducerea capitalului

social cu valoarea de 890.065.785 lei; reîntregirea capitalului social prin

depunerea unei sume de bani ce reprezintă valoarea terenului vândut în Șos. Pipera;

validarea propunerii cu privire la majorarea capitalului social cu aport în

numerar de 2 miliare lei; modificarea capitalului social în valoare de

6.705.875.000 lei și a statului societății.

S-a reținut că primul motiv

de nulitate invocat de reclamanți este întemeiat, în sensul că societatea

funcționează în mod nelegal, prin frauda la lege, situație în care, până la

stabilirea legalității, toate hotărârile sunt lovite de nulitate absolută.

Astfel, s-a constatat că, la

15 aprilie 2003 Ministerul Lucrărilor Publice Transportului și Locuinței a

eliberat în favoarea pârâtei SC C. SA certificatul de atestare a dreptului de

proprietate pentru imobilul situat în București, Șos. Pipera, iar în schimbul

valorii terenului adus ca aport, A.V.A.S. urma să dobândească un număr de

35.063 acțiuni și să devină acționar majoritar al societății pârâte.

S-au avut în vedere

dispozițiile art. 12 alin. (5) din Legea nr. 137/2002 modificată și art. 142 și

urm. din H.G. nr. 577/2002 conform cărora, după primirea certificatului de

atestare a dreptului de proprietate, societățile comerciale, indiferent de

structura capitalului social, trebuiau să aprobe în adunarea generală:

majorarea capitalului social, numărul de acțiuni emise suplimentar, modificarea

corespunzătoare a actului de înființare.

De asemenea, potrivit

prevederilor susmenționate, majorarea capitalului social cu valoarea terenului

va fi considerată aport în natură al statului sau după caz al unei unități

administrativ, teritoriale, în schimbul căreia se vor emite acțiuni ce vor

reveni instituției publice implicate.

Instanța fondului a

constatat că, în urma neîndeplinirii acestei obligații de către pârâtă, A.V.A.S.

a fost privată de drepturile legale potrivit art. 91 și urm., art. 110 și urm.,

art. 120 din Legea nr. 31/1990 modificată, nefigurând ca acționar înregistrat

al societății, structura acționarului nefiind conformă cu legea, fiind astfel

încălcate dispozițiile art. 112 din Legea nr. 31/1990 modificată.

Cu privire la celelalte motive

de nulitate respectiv: încălcarea dreptului la informare al acționarilor

prevăzut de art. 120 din O.U.G. nr. 28/2002 și art. 5 din Instrucțiunile C.N.V.M.

nr. 8/1996, încălcarea art. 116 alin. (3) și (4) din O.U.G. nr. 28/2002 și

publicarea hotărârii adoptate în M. Of. sub două numere instanța nu le-a

reținut ca fiind fondate.

S-a avut în vedere că, din

convocatorul depus la dosar rezultă că s-au respectat dispozițiile legale

referitoare la asigurarea dreptului la informare al acționarilor; că prin O.G. nr.

36/2004 de modificare a O.U.G. nr. 28/2002, art. 12 alin. (4), majorarea

capitalului social cu valoarea terenurilor pentru care s-au eliberat

certificate de atestare a dreptului de proprietate se realizează fără adăugarea

unei prime de emisiune și că, potrivit art. 131 alin. (4) din Legea nr. 31/1990

modificată, publicarea hotărârilor în M. Of. este prevăzută doar pentru

opozabilitate față de terți.

Prin sentința comercială nr.

431 din 26 februarie 2005 pronunțată de aceiași instanță, în dosarul nr. 7908/2004,

s-a admis acțiunea formulată de reclamanții Z.C.I. și Z.G.M., constatându-se

nulitatea absolută a hotărârii A.G.A. nr. 14 din 29 martie 2004, în contradictoriu

cu SC C. SA. De asemenea, prin aceeași sentință s-a admis cererea de

intervenție accesorie formulată de A.V.A.S. București.

Pentru a se pronunța astfel,

instanța a reținut că hotărârea A.G.A. nr. 14/2004 a SC C. SA prin care s-a

aprobat raportul de gestiune și bilanțul contabil pentru anul 2003; bugetul

pentru anul 2004 și vânzarea terenurilor în suprafață de 23.844 m

2

din Șos. Pipera, sector 2, precum și a terenului situat în B-dul Aerogării este

lovită de nulitate absolută, prin fraudă la lege potrivit art. 5 C. civ., ca

urmare a încălcării dispozițiile art. 12 alin. (5) din Legea nr. 137/2002.

Nu au fost reținute motivele

de nulitate intervenite pe dispozițiile artr.120 din O.U.G. nr. 28/2002,

întrucât a rezultat că accesul la documentele și materialele informative a fost

permis, în conformitate cu dispozițiile legale.

Și motivul întemeiat pe

dispozițiile art. 115 din O.U.G. nr. 28/2002 a fost înlăturat întrucât, din

probatoriul administrat nu a rezultat dacă valoarea activelor ce urmau a fi

înstrăinate depășește 20 % din totalul activelor imobilizate.

Împotriva sentinței nr. 432

din 26 ianuarie 2005 pronunțată în dosarul nr. 9076/2004 al Tribunalului

București, secția a VI-a comercială, a declarat apel SC C. SA formând obiectul

dosarului nr. 1647/2005 (11464/2/2005) pe rolul Curții de Apel București.

Apelul formulat de aceeași

parte împotriva sentinței nr. 431 din 26 ianuarie 2005 a fost înregistrat sub nr.

1639/2005 (11448/2/2005) pe rolul aceleiași instanțe.

La termenul din 13 februarie

2006, în conformitate cu dispozițiile art. 164 C. proc. civ., constatându-se că

între pricini există o strânsă legătură, instanța a dispus conexarea dosarului nr.

1647/2005 la dosarul nr. 1639/2005.

Prin decizia nr. 88 din 20

februarie 2006 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a

comercială, în dosarul nr. 11448/2/2005 (nr. vechi 1639/2005), apelurile

declarate împotriva celor două sentințe de către SC C. SA au fost respinse ca

nefondate.

Pentru a se pronunța astfel,

instanța de apel a reținut că potrivit dispozițiilor art. 12 din Legea nr. 137/2002

privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării coroborate cu dispozițiile

art. 145 din H.G. nr. 577/2002, majorarea capitalului social are loc de drept,

prin efectul legii, iar câtă vreme nu s-a prevăzut un termen deosebit, operează

de îndată, din momentul emiterii certificatului de proprietate, în speță de la

15 septembrie 2003.

Pentru a fi opusă de către A.V.A.S.

celorlalți acționari și societății comerciale nu este necesară îndeplinirea

nici unei formalități, pentru că majorarea capitalului social cu valoarea

terenului pentru care a fost atestat dreptul de proprietate.

Nu s-a reținut o culpă a

reclamantei A.V.A.S. câtă vreme îndeplinirea obligației impusă de art. 142

revine administratorilor care au obligația de a convoca A.G.A. în conformitate

cu dispozițiile actului constitutiv, ca de altfel și formalitățile de

publicitate pentru opozabilitate.

S-a mai reținut că structura

acționariatului pârâtei, ulterior datei de 15 septembrie 2003, nu a reflectat

realitatea întrucât A.V.A.S. nu a fost înregistrat cu acțiunile corespunzător

cotei sale de participare la capitalul social, aceasta având drept consecință

nulitatea hotărârilor adoptate de către adunarea generală a acționarilor.

Împotriva acestei decizii a

declarat recurs pârâta SC C. SA invocând prevederile dispozițiilor art. 304 pct.

9 C. proc. civ., în argumentare arătând:

- În mod greșit s-a reținut

nulitatea hotărârilor întrucât prevederile art. 12 din Legea nr. 137/2002 și

ale art. 145 din H.G. nr. 577/2002 deschid calea instituției publice implicate,

în speță A.V.A.S. București, de a solicita înregistrarea majorării capitalului

social, aceasta având obligația și dreptul de a proceda la înregistrarea

majorării capitalului social.

Fiind titularul dreptului, A.V.A.S.

trebuia să depună diligențe sporite pentru înregistrarea capitalului social, iar

faptul că a stat în pasivitate nu-l îndreptățește să-și invoce propria culpă.

- Prevederile art. 12 alin.

(4) din Legea nr. 137/2002 sunt neclare întrucât nu indica, în mod cert data la

care instituția publică implicată dobândește acțiunile și devine acționar,

incertitudine ce este sporită de art. 142 din Normele metodologice de aplicare

a legii.

Recurenta consideră că

textele legale menționate au o redactare defectuoasă, cuprinzând reglementări

incerte și termene neclare cu privire la momentul la care operează majorarea

capitalului social și cel la care se emit acțiunile, precum și cu privire la

momentul la care instituția publică devine acționar al societății.

Recursul este nefondat.

Analizând decizia atacată

prin prisma criticilor invocate de recurentă, Înalta Curte constată că, în mod

corect s-a reținut de către instanțele anterioare, din coroborarea

dispozițiilor art. 12 din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru

accelerarea privatizării cu dispozițiile art. 145 din Normele de aplicare a

legii H.G. nr. 577/2002, că majorarea capitalului social are loc de drept, prin

efectul legii, operând de îndată.

Astfel, potrivit art. 12 alin.

(5) din aceeași lege, în cazul în care eliberarea certificatului de atestare a

dreptului de proprietate asupra terenurilor nu a fost urmată, anterior

privatizării, de majorarea corespunzătoare a capitalului social sau dacă

certificatul se eliberează după privatizare, capitalul social se majorează de

drept cu valoarea terenurilor, care va fi considerată aport în natură al

statului sau al unei entități administrativ, teritoriale, după caz, în schimbul

cărora se vor emite acțiuni suplimentare ce vor reveni de drept instituției

publice implicate.

În cauză, certificatul de

atestare a dreptului de proprietate a fost emis de Ministerul Lucrărilor

Publice, Transporturilor și Locuinței la data de 15 aprilie 2003, dată când

capitalul social s-a majorat de drept cu valoarea terenului reprezentând aport

în natură al statului și în schimbul căruia, urmau a se emite acțiuni.

În ce privește procedura

ulterioară, constând în formalitățile de înregistrare în evidențele societății,

de adoptare a hotărârilor A.G.A. cu privire la majorarea capitalului cu

valoarea terenului, de stabilire a numărului și valorii acțiunilor

corespunzătoare, de modificare actului constitutiv, aceasta nu împietează

asupra legalității majorării de drept a capitalului social.

De altfel, îndeplinirea

prevederilor art. 142 din H.G. nr. 577/2002 revine administratorilor societății

cărora le incumbă obligația de a convoca A.G.A. conform art. 117 din Legea nr. 31/1990,

iar îndeplinirea formalităților pentru opozabilitate față de terți cade tot în

sarcina lor potrivit art. 12 alin. (3) din Legea nr. 137/2002.

În consecință, în mod corect

s-a stabilit de instanța apelului că nu poate fi reținută culpa A.V.A.S. pentru

neîndeplinirea formalităților de înregistrare a majorării de capital.

Ceea ce instanțele au avut

în vedere atunci când au considerat că hotărârile atacate sunt lovite de

nulitate a fost faptul că structura acționariatului societății pârâte nu a fost

conformă cu realitatea după data de 15 septembrie 2003, în condițiile cu care A.V.A.S.

nu a fost înregistrat acțiunile corespunzător cotei sale de participare la

capitalul social, fiind astfel privată de drepturile pe care i le conferă

această calitate: participarea la adunări și exprimarea dreptului de vot cu

privire la hotărârile adoptate.

În atare situație, recurenta

nu poate susține legalitatea adunărilor și a hotărârilor adoptate de către

acționarii înscriși în lista transmisă de la registrul independent al

acționarilor,

Pentru motivele expuse,

Înalta Curte va menține, ca temeinică și legală, decizia atacată, urmând să

respingă, ca nefondat, recursul în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

Respinge recursul declarat

de pârâta SC C. SA București împotriva deciziei comerciale nr. 88 din 20

februarie 2006 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială, ca

nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 16 ianuarie 2007.

Sursă