ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 7139/2006

Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 301 din 22 mai 2006, Tribunalul Dolj i-a condamnat pe inculpații B.F.L. și B.I.C., la câte 7 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) și alin. (2 1 ) lit. c) C. pen. A fost menținută starea de arest și s-a dedus, pentru fiecare din pedepsele aplicate, durata arestării preventive de la 20 februarie 2006. Ambii inculpați au fost obligați în solidar să plătească părții civile Rusan Ioan despăgubiri civile în sumă de 1.400.000 lei ROL. În baza art. 118 lit. d) C. pen., s-a dispus confiscarea specială de la fiecare inculpat a sumei de 100.000 lei ROL. În esență, s-a reținut că, în noaptea de 5 februarie 2005, în jurul orelor 3,00, după ce au consumat băuturi alcoolice, inculpații au pătruns prin efracție în locuința părții vătămate Rusan Ioan, în vârstă de 82 ani, unde prin amenințări și violențe au deposedat-o de 1.400.000 lei.

La plecare, inculpații au amenințat cu moartea pe partea civilă în cazul în care va sesiza organele de poliție iar pentru a nu putea fi dovedită fapta săvârșită au distrus prin ardere obiectele de îmbrăcăminte ce purtau urme de sânge și au rupt carnetul de sănătate al părții vătămate pentru ca acesta să nu poată obține certificat medico-legal. În urma leziunilor suferite, partea civilă a avut nevoie de îngrijiri medicale cu o durată de 35-40 zile. Apelurile declarate de cei 2 inculpați au fost respinse ca nefondate de Curtea de Apel Craiova, prin decizia penală nr. 228 din 12 iulie 2006. Prin recursul declarat inculpatul B.I.C. a solicitat achitarea cu motivarea că nu a participat la comiterea tâlhăriei iar inculpatul B.F.L.

a cerut reducerea pedepsei. Recursul nu este fondat. Participația inculpatului B.I.C. la comiterea tâlhăriei părții civile rezultă din declarațiile constante ale părții civile făcute în cursul procesului penal care se coroborează cu declarațiile celor 2 inculpați, făcute nu numai la organele de poliție unde, B.I.C. pretinde că a fost supus unor presiuni de procuror și respectiv în fața judecătorului care a dispus arestarea preventivă. Edificator este, în acest sens, declarația inculpatului B.I.C., dată în prezența apărătorului, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, unde a arătat „..eu am stat la capătul patului și fratele meu care avea asupra lui o secure, dinainte de a intra în curte .. l-a lovit pe partea vătămată cu coada securii peste mâini cerându-i acestuia să spună unde sunt banii..” După ce a luat banii, fratele meu a plecat într-o altă cameră, însă nu a găsit nimic.

În acest timp eu am rămas de pază, lăsat de fratele meu, spunându-mi „să nu încerce să scape”. Nici criticile inculpatului B.I.C. privind pedeapsa ce i-a fost aplicată nu sunt fondate. În raport de gradul deosebit de ridicat de pericol social al infracțiunii săvârșite, reflectat de modul în care a conceput și realizat tâlhăria, pedeapsa aplicată a fost just individualizată și nu se impune reducerea acesteia. Nefiind nici alte temeiuri de casare care pot fi luate în considerare din oficiu, urmează ca recursurile declarate să fie respinse ca nefondate cu obligarea inculpaților la cheltuieli judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de recurenții inculpați B.F.L. și B.I.C. împotriva deciziei penale nr. 228 din 12 iulie 2006 a Curții de Apel Craiova, secția penală. Deduce din pedepsele aplicate recurenților inculpați, durata reținerii și arestării preventive de la 20 februarie 2006 la 7 decembrie 2006. Obligă recurenții inculpați la plata sumei de câte 300 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 100 lei, reprezentând onorariile apărătorilor desemnați din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 7 decembrie 2006.