ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 7139/2006
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 7139/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursurilor de față;
În baza lucrărilor din
dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 301
din 22 mai 2006, Tribunalul Dolj i-a condamnat pe inculpații B.F.L. și B.I.C.,
la câte 7 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (2) lit.
b) și alin. (2
1
) lit. c) C. pen.
A fost menținută starea de
arest și s-a dedus, pentru fiecare din pedepsele aplicate, durata arestării
preventive de la 20 februarie 2006.
Ambii inculpați au fost
obligați în solidar să plătească părții civile Rusan Ioan despăgubiri civile în
sumă de 1.400.000 lei ROL.
În baza art. 118 lit. d) C.
pen., s-a dispus confiscarea specială de la fiecare inculpat a sumei de 100.000
lei ROL.
În esență, s-a reținut că,
în noaptea de 5 februarie 2005, în jurul orelor 3,00, după ce au consumat
băuturi alcoolice, inculpații au pătruns prin efracție în locuința părții vătămate
Rusan Ioan, în vârstă de 82 ani, unde prin amenințări și violențe au
deposedat-o de 1.400.000 lei.
La plecare, inculpații au
amenințat cu moartea pe partea civilă în cazul în care va sesiza organele de
poliție iar pentru a nu putea fi dovedită fapta săvârșită au distrus prin
ardere obiectele de îmbrăcăminte ce purtau urme de sânge și au rupt carnetul de
sănătate al părții vătămate pentru ca acesta să nu poată obține certificat
medico-legal.
În urma leziunilor suferite,
partea civilă a avut nevoie de îngrijiri medicale cu o durată de 35-40 zile.
Apelurile declarate de cei 2
inculpați au fost respinse ca nefondate de Curtea de Apel Craiova, prin decizia
penală nr. 228 din 12 iulie 2006.
Prin recursul declarat
inculpatul B.I.C. a solicitat achitarea cu motivarea că nu a participat la
comiterea tâlhăriei iar inculpatul B.F.L. a cerut reducerea pedepsei.
Recursul nu este fondat.
Participația inculpatului B.I.C.
la comiterea tâlhăriei părții civile rezultă din declarațiile constante ale
părții civile făcute în cursul procesului penal care se coroborează cu
declarațiile celor 2 inculpați, făcute nu numai la organele de poliție unde, B.I.C.
pretinde că a fost supus unor presiuni de procuror și respectiv în fața
judecătorului care a dispus arestarea preventivă.
Edificator este, în acest
sens, declarația inculpatului B.I.C., dată în prezența apărătorului, la
Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, unde a arătat „..eu am stat la capătul
patului și fratele meu care avea asupra lui o secure, dinainte de a intra în
curte .. l-a lovit pe partea vătămată cu coada securii peste mâini cerându-i
acestuia să spună unde sunt banii..”
După ce a luat banii,
fratele meu a plecat într-o altă cameră, însă nu a găsit nimic.
În acest timp eu am rămas de
pază, lăsat de fratele meu, spunându-mi „să nu încerce să scape”.
Nici criticile inculpatului B.I.C.
privind pedeapsa ce i-a fost aplicată nu sunt fondate.
În raport de gradul deosebit
de ridicat de pericol social al infracțiunii săvârșite, reflectat de modul în
care a conceput și realizat tâlhăria, pedeapsa aplicată a fost just
individualizată și nu se impune reducerea acesteia.
Nefiind nici alte temeiuri
de casare care pot fi luate în considerare din oficiu, urmează ca recursurile
declarate să fie respinse ca nefondate cu obligarea inculpaților la cheltuieli
judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondate,
recursurile declarate de recurenții inculpați B.F.L. și B.I.C. împotriva
deciziei penale nr. 228 din 12 iulie 2006 a Curții de Apel Craiova, secția penală.
Deduce din pedepsele
aplicate recurenților inculpați, durata reținerii și arestării preventive de la
20 februarie 2006 la 7 decembrie 2006.
Obligă recurenții inculpați
la plata sumei de câte 300 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat,
din care suma de câte 100 lei, reprezentând onorariile apărătorilor desemnați
din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 7 decembrie 2006.