ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4773/2006

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Încheierea din 10 iulie 2006, Curtea de Apel

Galați, secția de minori și familie, investită cu soluționarea apelului

declarat împotriva sentinței penale nr. 175 din 8 mai 2006 a Tribunalului

Vrancea, a dispus, în baza art. 300

2

, cu referire la art. 160

b

alin. (1) și (3) C. proc. pen., menținerea măsurii arestării preventive a

inculpatului I.G.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel

a reținut că subzistă temeiurile avute în vedere la luarea și menținerea

măsurii arestării preventive a inculpatului și că nu au apărut temeiuri noi, de

natură să conducă la revocarea acestei măsuri.

Împotriva acestei încheieri, inculpatul a declarat,

în termen legal, prezentul recurs, solicitând, prin apărător, revocarea măsurii

arestării preventive sau, cel puțin, înlocuirea acestei măsuri cu măsura

obligării de a nu părăsi țara.

Recursul nu este fondat.

Potrivit art. 160

b

alin. (1) C. proc. pen.,

instanța de judecată, în exercitarea atribuțiilor de control, este obligată să

verifice periodic legalitatea și temeinicia arestării preventive.

Totodată, conform art. 160

b

alin. (3) C.

proc. pen., „când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea

impun în continuare privarea de libertate, dispune, prin încheiere motivată menținerea

arestării preventive”.

Dispoziția instanței de apel, de a se menține

arestarea preventivă, este legală și temeinică, avându-se în vedere că

temeiurile care au determinat arestarea inculpatului, condamnat deja de prima

instanță, la 2 ani închisoare, pentru săvârșirea a două infracțiuni de

tâlhărie, prevăzute de art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și cu aplicarea art. 74

lit. b) și c) și a art. 76 lit. d), și a art. 99 C. pen., nu s-au schimbat și

justifică în continuare privarea sa de libertate. Înalta Curte apreciază, în

raport cu cele expuse, că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un

pericol concret pentru ordinea publică și pentru buna desfășurare în continuare

a procesului.

Recursul declarat învederându-se, așadar, nefondat,

urmează ca, în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., să fie

respins.

Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., inculpatul

va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, urmând ca onorariul

apărătorului desemnat din oficiu să fie avansat din fondul Ministerului

Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de

inculpatul I.G. împotriva încheierii din 10 iulie 2006 a Curții de Apel Galați,

secția de minori și familie.

Obligă recurentul inculpat la plata cheltuielilor

judiciare către stat, în sumă de 120 lei, din care onorariul apărătorului

desemnat din oficiu, în sumă de 60 lei se va avansa din fondul Ministerului

Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 9 august 2006.