ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1705/2007

Asupra recursului civil de față: Din examinarea actelor dosarului, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 46 din 25 ianuarie 2005 a Tribunalului Suceava a fost respinsă ca nefondată contestația formulată de A.I. și S.P. împotriva dispoziției nr. 185 din 29 august 2003 emisă de Primarul orașului Siret, prin care le-a fost respinsă celor în cauză notificarea referitoare la restituirea terenului în suprafață de 71 mp identic cu p.t. nr. 261/2 din C.F. 235 Siret. Pentru a hotărî astfel, tribunalul a avut în vedere că reclamantele nu au dovedit legătura de rudenie cu persoana îndreptățită la restituire, D.M. ori acceptarea moștenirii de pe urma acesteia. Apelul declarat de reclamante împotriva acestei sentințe a fost respins ca nefondat prin decizia nr. 437 din 4 mai 2005 a Curții de Apel Suceava.

S-a reținut de asemenea, că reclamantele nu au dovedit cu acte de stare civilă că sunt moștenitoarele proprietarului tabular și nici nu au depus certificatul de moștenitor, despre care au făcut vorbire în memoriul de apel. Împotriva acestei decizii, reclamantele au declarat recursul de față, susținând nelegalitatea hotărârii, dedusă din neluarea în considerație a actelor de stare civilă și a certificatului de moștenitor, ce în raport de procedurile din Israel se poate obține după un termen mai îndelungat. Recursul este întemeiat urmând a fi admis, în sensul celor ce urmează: Potrivit art. 3 și art. 4 din Legea nr. 10/2001 sunt îndreptățițe la măsuri reparatorii constând în restituirea în natură sau, după caz, prin echivalent persoanele fizice, proprietari ai imobilelor la data preluării abuzive a acestora, precum și moștenitorii persoanelor fizice îndreptățite.

În finalul art. 4 din lege se prevede că cererea de restituire are valoare de acceptare a succesiunii pentru bunurile a căror restituire se solicită. Rezultă din aceste prevederi legale că și moștenitorii legali ai persoanelor deposedate abuziv sunt îndreptățiți la măsuri reparatorii, pentru aceștia fiind prevăzută expres posibilitatea acceptării succesiunii în condițiile acestei legi, prin derogare de la prevederile cuprinse în codul civil. De observat că textele redate, nu cuprind dispoziții stricte în legătură cu dovedirea calității de persoane îndreptățite a solicitanților. Aceasta înseamnă că prin orice mijloace de probă admise de lege, se poate face dovada de către cei interesați că sunt moștenitorii proprietarului deposedat abuziv.

Deși reclamantele au depus la dosar acte de stare civilă, respectiv actul de deces al mamei lor, actele lor de naștere și copii după pașaport instanțele nu au reținut legătura de rudenie invocată. Soluția este eronată, pentru că în adevăr reclamantele sunt fiicele fostei proprietare a terenului în litigiu D.M., decedată la 29 iulie 1970, ceea ce rezultă din actele de stare civilă la care s-a făcut referire și se confirmă prin sentința din 18 mai 2006 emisă de Tribunalul Rabinic Regional, act nou depus în recurs, care face deplină dovadă asupra calității de moștenitoare legale, cu drepturi egale a celor în cauză. În această situație, reținându-se deci calitatea reclamantelor de persoane îndreptățite la măsuri reparatorii, în raport de prevederile legale la care s-a făcut referire, recursul de față urmează a fi admis, în sensul casării deciziei recurate și trimiterii cauzei aceleiași instanțe pentru rejudecare, pentru a se analiza susținerile de fond ale părților.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Admite recursul declarat de reclamantele A.I. și S.P. împotriva deciziei nr. 437 din 4 mai 2005 a Curții de Apel Suceava, secția civilă. Casează decizia atacată și trimite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Suceava. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 februarie 2007.