ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1705/2007

Asupra recursului civil de față:

Din examinarea actelor dosarului,

constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 46 din 25

ianuarie 2005 a Tribunalului Suceava a fost respinsă ca nefondată contestația formulată

de A.I. și S.P. împotriva dispoziției nr. 185 din 29 august 2003 emisă de

Primarul orașului Siret, prin care le-a fost respinsă celor în cauză

notificarea referitoare la restituirea terenului în suprafață de 71 mp identic

cu p.t. nr. 261/2 din C.F. 235 Siret.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a

avut în vedere că reclamantele nu au dovedit legătura de rudenie cu persoana

îndreptățită la restituire, D.M. ori acceptarea moștenirii de pe urma acesteia.

Apelul declarat de reclamante

împotriva acestei sentințe a fost respins ca nefondat prin decizia nr. 437 din

4 mai 2005 a Curții de Apel Suceava.

S-a reținut de asemenea, că

reclamantele nu au dovedit cu acte de stare civilă că sunt moștenitoarele

proprietarului tabular și nici nu au depus certificatul de moștenitor, despre

care au făcut vorbire în memoriul de apel.

Împotriva acestei decizii, reclamantele

au declarat recursul de față, susținând nelegalitatea hotărârii, dedusă din

neluarea în considerație a actelor de stare civilă și a certificatului de

moștenitor, ce în raport de procedurile din Israel se poate obține după un

termen mai îndelungat.

Recursul este întemeiat urmând a fi

admis, în sensul celor ce urmează:

Potrivit art. 3 și art. 4 din Legea

nr. 10/2001 sunt îndreptățițe la măsuri reparatorii constând în restituirea în

natură sau, după caz, prin echivalent persoanele fizice, proprietari ai

imobilelor la data preluării abuzive a acestora, precum și moștenitorii

persoanelor fizice îndreptățite. În finalul art. 4 din lege se prevede că

cererea de restituire are valoare de acceptare a succesiunii pentru bunurile a

căror restituire se solicită.

Rezultă din aceste prevederi legale

că și moștenitorii legali ai persoanelor deposedate abuziv sunt îndreptățiți la

măsuri reparatorii, pentru aceștia fiind prevăzută expres posibilitatea acceptării

succesiunii în condițiile acestei legi, prin derogare de la prevederile

cuprinse în codul civil. De observat că textele redate, nu cuprind dispoziții

stricte în legătură cu dovedirea calității de persoane îndreptățite a

solicitanților. Aceasta înseamnă că prin orice mijloace de probă admise de

lege, se poate face dovada de către cei interesați că sunt moștenitorii

proprietarului deposedat abuziv.

Deși reclamantele au depus la dosar

acte de stare civilă, respectiv actul de deces al mamei lor, actele lor de

naștere și copii după pașaport instanțele nu au reținut legătura de rudenie

invocată.

Soluția este eronată, pentru că în

adevăr reclamantele sunt fiicele fostei proprietare a terenului în litigiu D.M.,

decedată la 29 iulie 1970, ceea ce rezultă din actele de stare civilă la care

s-a făcut referire și se confirmă prin sentința din 18 mai 2006 emisă de

Tribunalul Rabinic Regional, act nou depus în recurs, care face deplină dovadă

asupra calității de moștenitoare legale, cu drepturi egale a celor în cauză.

În această situație, reținându-se

deci calitatea reclamantelor de persoane îndreptățite la măsuri reparatorii, în

raport de prevederile legale la care s-a făcut referire, recursul de față

urmează a fi admis, în sensul casării deciziei recurate și trimiterii cauzei

aceleiași instanțe pentru rejudecare, pentru a se analiza susținerile de fond

ale părților.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de

reclamantele A.I. și S.P. împotriva deciziei nr. 437 din 4 mai 2005 a Curții de

Apel Suceava, secția civilă.

Casează decizia atacată și trimite

cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Suceava.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 22 februarie 2007.