ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4325/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor dosarului, constată

următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul

Tribunalului Suceava la 29 august 2002, reclamanții C.T. și P.H. au chemat în

judecată Municipiul Rădăuți în cadrul unei contestații împotriva dispoziției

nr. 230 din 18 iunie 2002 privind respingerea cererii de restituire în natură a

imobilului situat în Municipiul Rădăuți.

Tribunalul Suceava prin sentința

civilă nr. 264 din 17 aprilie 2003 a respins cererea ca netemeinică.

Pentru a pronunța această soluție

s-a reținut că imobilul revendicat a fost legal vândut către S.V. și V.

ulterior decedată, conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 463/1974 și

respectiv către J.E. conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 15837/1998.

Sentința a fost pronunțată în

contradictoriu cu T.S., C.Ș. și C.A., moștenitorii reclamantului C.T., pe

parcursul procesului.

Împotriva acestei soluții

reclamanții au formulat apel în care au declarat că renunță la restituirea în

natură și solicită despăgubiri materiale și au solicitat introducerea în cauză

a unor rude ale lor, trei domiciliate în Rădăuți, iar o a patra în Germania,

fără să-i cunoască domiciliul.

Curtea de Apel Suceava prin decizia nr. 69 din 9 noiembrie 2003 a

respins ca nefondat apelul.

Pentru a pronunța această soluție

instanța a reținut că în prezenta acțiune reclamanții au solicitat restituirea

în natură a imobilului iar cererea lor de despăgubiri bănești pentru același

imobil a fost soluționată prin dispoziția primarului din Rădăuți. S-a mai

reținut că printr-o altă sentință civilă nr. 811 din 12 decembrie 2002 a

Tribunalului Suceava rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 23 din 11

aprilie 2003 a Curții de Apel Suceava s-a respins acțiunea reclamanților pentru

lipsa calității lor de moștenitori atât ai proprietarilor tabulari, soții S.Z.

și M.Z., cât și ai persoanei de la care imobilele au fost preluate de la stat,

Z.B.

Împotriva acestei decizii

reclamanții au declarat recurs.

Recursul nu a fost fondat în drept

cu indicarea motivelor prevăzute de art. 304 C. proc. civ.

În fapt reclamanții au invocat

împrejurarea că deși prin hotărârile citate s-a constatat lipsa calității de

moștenitori, această calitate se acordă de către instanță în baza arborelui

genealogic prezentat, instanța ignorând actele de stare civilă depuse la dosar

iar persoana de la care s-a preluat imobilul, B.Z., a fost administratorul

averii după moartea fratelui său, S., și nu a putut dobândi averea cum rezultă

din testamentul soției fratelui său.

Recursul este nefondat și se va

respinge pentru considerentele ce urmează.

Notificarea pentru restituirea în natură

a imobilului, situat în Rădăuți a fost respinsă prin dispoziția nr. 230/2002 a

primarului municipiului Rădăuți pentru că petiționarii nu au făcut dovada

calității de moștenitori ai proprietarilor inițiali.

În calea de atac împotriva acestei

dispoziții cu care au investit instanțele, reclamanții nu au adus dovezi în

sensul că ar avea calitatea de moștenitori ai persoanelor care au avut

proprietatea bunului pretins.

De altfel, chiar din petitul

acțiunii reclamanții afirmă că tatăl și respectiv bunicul lor, C.O., nu a fost

trecut în testamentul M.Z.

Actele de stare civilă confirmă

rudenia dar nu fac dovada calității de moștenitor.

Decizia instanței de apel este

legală și temeinică. De fapt prin apelul declarat reclamanții nu au criticat

soluția de la fond ci au formulat o altă cerere, despăgubiri în echivalent

bănesc față de împrejurarea că imobilul a fost vândut.

În apel, potrivit art. 294 C. proc.

civ. nu se poate schimba obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se

pot face alte cereri noi.

Constatând că nu sunt întrunite

condițiile prevăzute de art. 304 C. proc. civ. recursul se va respinge ca

nefondat.

Recursul nu a fost motivat în drept

potrivit cerințelor legale, iar critica expusă în motivarea de fapt s-ar putea

încadra în greșita interpretare a probelor administrate, motiv prevăzut de pct.

11 al art. 304 care, prin O.U.G. nr. 138/2000 a fost abrogat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de

reclamanții P.H., T.S., C.A. și C.Ș., împotriva deciziei civile nr. 69 din 9

septembrie 2003 a Curții de Apel Suceava.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 mai 2005.