ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4563/2007
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4563/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Deliberând, în condițiile art. 256 C. proc. civ.,
asupra cauzei civile de față, a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj,
secția civilă, la 13 iulie 2005 reclamanta V.I. a solicitat, în contradictoriu
cu pârâtul Primarul municipiului Cluj-Napoca, anularea dispoziției nr. 1355 din
31 mai 2005 emisă de pârât, obligarea pârâtului să emită o dispoziție
cuprinzând o ofertă de restituire în echivalent cu privire la imobilul situat
în Cluj-Napoca, înregistrat în C.F. nr. 18710, 46936 și 46934 Cluj-Napoca,
compus din teren și construcție demolată.
În motivarea cererii de chemare în judecată s-a
arătat că imobilul susmenționat a fost expropriat prin Decretul nr. 148/1989,
pentru cele două apartamente reclamanta și sora sa primind drept despăgubiri
suma de 80.000 lei.
Prin sentința civilă nr. 403 din 12 aprilie 2006
Tribunalul Cluj, secția civilă, a admis în parte acțiunea și l-a obligat pe
pârât să emită o nouă dispoziție cuprinzând măsuri reparatorii prin echivalent
pentru apartamentele 2 și 3 din Cluj-Napoca, la valoarea de 230.000 lei. A fost
respinsă cererea privind măsurile reparatorii pentru terenul în suprafață de
190 mp.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că
reclamanta, alături de alți coproprietari, a beneficiat de Ordinul nr. 372 din
21 mai 2001 al Prefectului Cluj, suprafața totală atribuită fiind de 691 mp
teren în str. C. nr. 5 și str. M. nr. 95, ceea ce înseamnă că în această
suprafață este inclus și o parte din terenul solicitat. Reclamanta nu a
contestat emiterea Ordinului nr. 372/2001 dar invocă o suprafață de 180 mp
teren pentru care ar fi îndreptățită la măsuri reparatorii. Din mențiunile de
C.F. nu rezultă că ar mai exista vreo suprafață de teren la care reclamanta ar
mai fi îndreptățită.
Prin dispoziția emisă de primar, valoarea
apartamentului nr. 2 este sub valoarea de circulație stabilită de expert, iar
pentru apartamentul nr. 3 nu au fost acordate măsuri reparatorii.
Apelurile declarate de ambele părți împotriva acestei
sentințe au fost respinse ca nefondate prin decizia civilă nr. 442 A din 17
noiembrie 2006 a Curții de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări
sociale, pentru minori și familie.
În considerentele hotărârii sale instanța de apel a
arătat că notificarea nr. 80 din 17 mai 2001, formulată de reclamantă în nume
propriu și în calitate de moștenitoare a defunctelor P.M. și P.M. jr., a fost
soluționată prin două dispoziții, una de respingere a cererii de restituire în
natură a terenului și a construcției expropriate, cealaltă cuprinzând oferta de
acordare a unor măsuri reparatorii aferente construcției situată în str. C. nr.
5, ap. 2.
A fost supusă controlului de legalitate pe calea
acțiunii în acest dosar exclusiv dispoziția nr. 1355 din 31 mai 2005 emisă de
Primarul municipiului Cluj-Napoca, ale cărei dispoziții vizează numai
construcția expropriată, nu și terenul.
Reclamanta are calitatea de persoană îndreptățită la
măsuri reparatorii pentru construcție, atât în nume propriu cât și în calitate
de moștenitor al mamei și surorii sale, cu care avea în coproprietate
apartamentele preluate abuziv.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul
critica, întemeiată în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.,
vizând următoarele aspecte:
În ședința din 13 martie 2002 Comisia de aplicare a
Legii nr. 10/2001, analizând notificarea nr. 80 din 17 mai 2001, a propus
respingerea cererii de restituire în natură a terenului întrucât regimul
juridic al acestuia este reglementat prin Legea nr. 1/2000, iar pentru
construcția demolată s-a propus acordarea de măsuri reparatorii prin
echivalent, ținându-se cont de despăgubirile încasate la data exproprierii.
S-a propus ca despăgubirile să fie în cuantum de
50.374.660 lei.
Prin întâmpinare s-a invocat nulitatea recursului
deoarece din cuprinsul cererii de recurs nu se poate desprinde nicio referire
la vreunul din motivele de casare expres și limitativ prevăzute de lege. În
subsidiar, s-a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Excepția nulității recursului, decurgând din
neîncadrarea criticilor formulate în niciunul din motivele prevăzute de art.
304 C. proc. civ., nu este întemeiată. Deși nu este explicit formulată, critica
privitoare la cuantumul măsurilor reparatorii acordate de instanță poate fi
încadrată în prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. De vreme ce dezvoltarea
motivului de recurs permite încadrarea în sensul arătat, nu sunt incidente
dispozițiile art. 306 alin. (1) C. proc. civ., astfel încât excepția de
procedură invocată va fi respinsă ca nefondată.
Analizând hotărârea atacată, în raport de critica
formulată prin cererea de recurs, Înalta Curte a apreciat că instanțele de fond
au făcut aplicarea corectă a dispozițiilor art. 11 alin. (5) din Legea nr.
10/2001 conform cu care, valoarea construcțiilor expropriate și demolate se
stabilește potrivit valorii de piață de la data soluționării notificării, stabilită
potrivit standardelor internaționale de evaluare în funcție de volumul de
informații puse la dispoziția evaluatorului.
În primă instanță a fost efectuat un raport de
expertiză care a stabilit că valoarea de circulație a construcției în litigiu
este de 230.000 lei. Pârâtul a arătat că nu are obiecțiuni față de această
evaluare și nu solicită refacerea raportului de expertiză (fila 144 dosar primă
instanță). În aceste condiții, hotărârea prin care a fost acordată reclamantei
această sumă, ca și hotărârea instanței de apel care a păstrat soluția primei
instanțe, sunt legale, reclamanta neputând fi obligată să primească suma
propusă de recurent.
Față de cele ce preced, critica formulată nu
întrunește cerințele art. 304 pct. 9 C. proc. civ., astfel încât în temeiul
art. 312 alin. (1) C. proc. civ. recursul va fi respins ca nefondat, cu
consecința rămânerii irevocabile a hotărârii atacate.
Cererea de obligare a recurentului la plata
cheltuielilor de judecată, conform art. 274 C. proc. civ., va fi respinsă ca nefondată.
În condițiile art. 139 alin. (1) C. proc. civ., partea care a depus un înscris
în copie certificată este datoare să aibă asupra sa la ședință originalul
înscrisului sau să-l depună mai înainte în păstrarea grefei, sub pedeapsa de a
nu se ține seama de înscris. Reprezentantul intimatei a fost prezent la
dezbaterea recursului, dar împuternicirea avocațială și chitanța de plată a
onorariului au fost depuse la dosar în forma transmisă printr-un fax. În aceste
condiții, în aplicarea textului susmenționat, nu s-a putut ține seama de
înscrisul depus.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondată excepția privind anularea
recursului declarat de pârâtul Primarul municipiului Cluj-Napoca împotriva
deciziei civile nr. 442 A din 17 noiembrie 2006 a Curții de Apel Cluj, secția
civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie, ca nemotivat.
Respinge recursul ca nefondat.
Respinge ca nefondată cererea de obligare a
recurentului la plata cheltuielilor de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 iunie 2007.