ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4986/2006

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la Tribunalul Galați la 6 iulie 2004, reclamantul C.N. a chemat în judecată pe pârâta Primăria Galați, solicitând obligarea acesteia de a emite decizie sau dispoziție motivată cu privire la cererea de restituire a imobilelor situate în Galați. În motivarea cererii, reclamantul a precizat că a formulat notificări conform Legii nr. 10/2001, în termen legal, la data de 9 august 2001, înregistrate cu nr. 450/2001 și 451/2001, prin care a solicitat restituirea celor două imobile ce au aparținut tatălui său, C.T., decedat la 5 noiembrie 1993 și fraților săi, C.G., C.M. și M.O. S-a arătat că imobilul din str. M. nr. 43 a trecut în patrimoniul statului prin sentința civilă nr. 1602/14 aprilie 1961 a Tribunalului Popular, Raion Galați, iar celălalt imobil a fost preluat faptic, fără existența vreunui titlu.

Prin sentința civilă nr. 864 din 26 octombrie 2004, Tribunalul Galați a admis cererea reclamantului și a obligat pârâta să emită dispoziție cu privire la notificarea reclamantului de restituire a imobilului din str. M. nr. 73 Galați. A fost obligată pârâta la 4.000.000 lei cheltuieli de judecată către reclamantă. Prin încheierea din camera de consiliu din 17 ianuarie 2005 s-a dispus, în temeiul art. 281 și urm. C. proc.

civ., îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul sentinței menționate în sensul că pârâta a fost obligată să emită dispoziție și cu privire la notificarea de restituire a imobilului din Galați, str. M. nr. 41. Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că pârâta are obligația, potrivit art. 23 alin. (1) și (2) din Legea nr. 10/2001, ca în termen de 60 de zile de la înregistrarea notificării sau, după caz, de la data depunerii actelor doveditoare, să emită decizie sau dispoziție motivată asupra cererilor de restituire în natură. Împotriva sentinței menționate a declarat apel pârâta, criticând-o ca netemeinică, în sensul că nu s-a avut în vedere că terenul în litigiu a fost atribuit în folosință gratuită către ANL prin hotărâre a Consiliului Local.

Totodată, s-a susținut că reclamantul nu a anexat notificării toate documentele necesare soluționării acesteia, nedând curs nici solicitărilor ulterioare ce i-au fost adresate. Curtea de Apel Galați, secția civilă, prin decizia civilă nr. 395/A din 5 martie 2005, a respins ca nefondat apelul pârâtei Primăria Municipiului Galați, reținând că Primăria Municipiului Brăila, în calitate de unitate deținătoare a imobilului în litigiu, poate fi constrânsă să emită dispoziție conform Legii nr. 10/2001 în cadrul unei acțiuni o obligație de a face, întemeiată pe dispozițiile art. 1073 și art. 1075 C. civ. Susținerile pârâtei în sensul că terenul a fost dat în folosință ANL și că a fost de bună-credință la data emiterii HCL nr. 18/2001 au fost apreciate ca lipsite de relevanță.

Împotriva deciziei menționate a declarat recurs Primarul Municipiului Galați la 22 aprilie 2005, criticând-o ca netemeinică întrucât nu s-a avut în vedere că înscrisurile lipsă au fost solicitate reclamantului prin adresa nr. 450 din 10 octombrie 2002, notificările reclamantului neputând fi soluționate deoarece acesta nu a făcut dovada dreptului de proprietate asupra imobilului și nici dovada deposedării. S-a arătat că terenurile revendicate fac parte dintr-un cartier de locuințe, restituirea în natură fiind imposibilă, și că pentru imobilele din această categorie, instituția caută soluții unitare în acord cu dispozițiile Legii nr. 10/2001 și cu Planul Urbanistic General al Municipiului Galați.

Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea va reține că deși recurenta a criticat decizia instanței de apel pentru netemeinicie, fără a indica explicit vreunul din cazurile prevăzute de art. 304 C. proc. civ., motivele invocate pot fi încadrate, astfel cum rezultă din dezvoltarea lor, în dispozițiile art. 304 pct. 10 C. proc. civ., în vigoare la data pronunțării deciziei recurate. Ca atare se vor analiza criticile formulate de recurentă raportat la dispozițiile art. 304 pct. 10 C. proc. civ. Se va constata că, așa cum corect au reținut instanțele de fond și apel, pârâta-recurentă nu și-a îndeplinit obligația ce-i revenea potrivit art. 23 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, respectiv aceea de a răspunde notificării prin care reclamantul a solicitat restituirea în natură a celor două imobile situate în Municipiul Galați.

Susținerea recurentei în sensul că terenul a fost dat în folosință ANL pentru construirea unui șantier de locuințe și se încearcă găsirea unei soluții unitare în acord cu Planul Urbanistic General al Municipiului Galați nu poate conduce la exonerarea pârâtei-recurente de la obligația de a răspunde notificărilor reclamantului. Câtă vreme reclamantul a făcut dovada notificării în termen, a calității de persoană îndreptățită și a dreptului de proprietate al autorilor săi, pe baza actelor anexate notificării, pârâta-recurentă nu poate refuza emiterea dispoziției conform Legii nr. 10/2001. Pentru aceste considerente, Înalta Curte de Casație și Justiție va aprecia că nu sunt întrunite dispozițiile art. 304 pct. 10 C. proc.

civ. și va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge ca nefondat recursul declarat de Primarul municipiului Galați împotriva deciziei civile nr. 395/A din 5 martie 2005 a Curții de Apel Galați. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 mai 2006.