ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3607/2006

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată

pe rolul Curții de Apel

București, reclamanta SC C.

SA Oradea a solicitat, în contradictoriu cu A.N.R.E. și SC E. SA ORADEA,

suspendarea executării deciziei nr. 122/2006, art. 6, privind stabilirea

prețului la energia termică, până la soluționarea definitivă a acțiunii în

anulare.

În motivarea acțiunii,

reclamanta a arătat că prin decizia în speță a fost aprobată majorarea

tarifului la energia termică sub formă de abur, o atare măsură fiind nelegală,

deoarece decizia nr. 625/2005, abrogată prin decizia nr. 122/2006, a fost

suspendată prin sentințele civile nr. 1158/2005 și nr. 201/2006, până la

soluționarea definitivă și irevocabilă a acțiunii în anulare.

Reclamanta a mai arătat

decizia în speță pune societatea în imposibilitate de a-și mai desfășura

activitatea, cu consecința creării unui climat social deosebit de negativ, prin

disponibilizarea unui număr foarte mare de angajați, în zonă neexistând alte

societăți de profil care să preia personalul disponibilizat.

Prin sentința civilă nr. 578

din 8 martie 2006 a Curții de Apel București, secția a VIII a de contencios administrativ

și fiscal, cererea privind suspendarea executării deciziei nr. 122 din 1

februarie 2006, a fost respinsă ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța această

hotărâre, instanța a reținut, în esență, că în cauză nu sunt îndeplinite

condițiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs, SC C. SA Oradea, criticând soluția pronunțată pe motivele

prevăzute de art. 304 pct. 9 și art. 304

1

C. proc. civ.

Recurenta-reclamantă a

susținut că prin emiterea deciziei în speță, A.N.R.E. a încălcat dispozițiile

imperative ale unei hotărâri judecătorești, opinând, totodată, că în speță sunt

îndeplinite condițiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004.

Înalta Curte de Casație si Justiție,

analizând motivele invocate, în raport cu sentința atacată, materialul probator

și dispozițiile legale incidente în cauză, constată nefondat, recursul declarat,

pentru considerentele ce urmează:

Învestită cu cererea de

suspendare a executării deciziei nr. 122 din 1 februarie 2006, Curtea de Apel

București a interpretat și aplicat corect dispozițiile legale incidente,

respectiv prevederile art. 14 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului

administrativ.

Potrivit acestui text de

lege, suspendarea executării unui act administrativ, până la pronunțarea

instanței de fond, poate opera numai dacă sunt îndeplinite cumulativ două

condiții: un caz bine justificat și prevenirea unei pagube iminente.

Așa cum se poate observa din

probatoriul administrat, susținerile recurentei-reclamante nu au fost dovedite.

Argumentele reluate de recurentă și în cererea de recurs privind cazul bine

justificat și paguba iminentă, nu pot fi primite, deoarece nu sunt de natură a

justifica suspendarea executării actului administrativ în discuție. Mai mult,

așa cum corect se reține în considerentele sentinței recurate, nu s-au făcut

dovezi în sensul existenței cazului bine justificat și al iminenței procedurii

unei pagube

În privința motivelor de

nelegalitate ale actului administrativ invocate de recurenta-reclamantă,

acestea nu pot fi examinate decât în litigiul de fond, iar nu odată cu cererea

de suspendare a executării actului.

Pentru cele expuse,

neexistând motive pentru casarea sau modificarea sentinței atacate, în temeiul art.

312 C. proc. civ. recursul va fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de SC C. SA Oradea împotriva sentinței civile nr. 578 din 8 martie 2006 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 25 octombrie 2006.