ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2664/2005

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin notificarea formulată la 11

ianuarie 2002,

V.E. și

K.A.M. au solicitat Primăriei Municipiului Târgu Jiu, restituirea în natură sau

în echivalent bănesc a unui număr de 13 terenuri, fostă proprietate a autorului

lor, V.V., situate în intravilanul municipiului Târgu Jiu.

Prin dispoziția nr. 415 din 7

februarie 2003, solicitarea a fost respinsă, cu motivarea că terenurile sunt

supuse regimului juridic reglementat prin Legea fondului funciar nr. 18/1991

dosarul fiind înaintat Comisiei locale de fond funciar de pe lângă Consiliul

local al Municipiului Târgu Jiu.

Contestația formulată de persoanele

îndreptățite împotriva acestei dispoziții a fost admisă de Tribunalul Gorj,

secția civilă, care, prin sentința nr. 135 din 14 mai 2003 a anulat dispoziția

reținând în esență că întrucât terenurile solicitate în baza Legii nr. 18/1991

nu au fost restituite integral, nu sunt aplicabile în cauză dispozițiile art. 8

din Legea nr. 10/2001, avându-se în vedere caracterul de complinire al acestei

legi, în raport de celelalte acte normative cu caracter reparatoriu, din

domeniul imobiliar.

Soluția a fost menținută de Curtea

de Apel Craiova, secția civilă, care, prin decizia nr. 238 din 26 septembrie

2003 a respins ca nefondat apelul pârâtului.

În cauză, a declarat recurs în termenul

prevăzut de art. 301 C. proc. civ., pârâtul Primarul Municipiului Târgu Jiu

care, invocând motivele de casare prevăzute de art. 304 pct. 9 și 10 C. proc.

civ., susține în esență că în mod greșit s-a dispus anularea dispoziției

atacate întrucât terenurile în legătură cu care s-a formulat notificarea intră

sub incidența legilor fondului funciar, în cauză fiind aplicabile dispozițiile

art. 8 din Legea nr. 10/2001.

Recursul urmează a fi admis, dar în

limitele și pentru considerentele ce succed.

Cadrul procesual este circumscris

obiectului cererii și anume restituirea în natură sau echivalent a unor imobile

preluate abuziv și care la data intrării în vigoare a legii erau deținute de

una din entitățile enumerate în art. 20 al Legii nr. 10/2001, printre acestea

și autorități ale administrației publice locale, cum este cazul în speță,

Primăria municipiului Târgu Jiu.

Din întreaga economie a legii

rezultă că raporturile juridice se creează între persoanele îndreptățite, în

înțelesul art. 3 din lege, și persoanele juridice deținătoare.

Prevederea cuprinsă în art. 20 alin.

(3) din lege potrivit căreia în cazul primăriilor, restituirea în natură sau

prin echivalent către persoana îndreptățită se face prin dispoziție motivată a

primarilor, nu este de natură a schimba părțile din raportul juridic creat

urmare procesului de restituire vizat prin prevederile speciale prevăzute de

acest act normativ.

Problema soluționării notificării se

raportează, în textele Legii nr. 10/2001, la două aspecte distincte: persoanele

juridice competente să soluționeze notificarea, în speță- Primăria și

modalitățile de soluționare a acestei notificări.

În acest sens, art. 20 din lege,

plasat în capitolul 3 intitulat „Proceduri de restituire”, în alin. (3),

prevede o asemenea modalitate și anume „dispoziția motivată” a primarilor,

respectiv primarului general al municipiului București.

Este cert că această dispoziție

privind modalitatea de rezolvare a notificării a fost greșit interpretată de

instanțe, în sensul că persoana îndreptățită s-ar afla în raport procesual

direct cu emitentul actului prin care se soluționează cererea de restituire, o

astfel de interpretare fiind în contradicție și cu regulile impuse

autorităților administrației publice în materie de atribuții, raporturi și

reprezentare, prin Legea nr. 215/2001.

Ca atare, în speță, calitatea

procesuală pasivă aparține Primăriei Municipiului Târgu Jiu și nu primarului.

Așa fiind, hotărârea criticată va fi

casată, cauza urmând a fi trimisă cauza spre rejudecare aceleiași instanțe de

control judiciar care, în virtutea caracterului devolutiv al apelului va

dispune și efectuarea unei expertize tehnice imobiliare prin care să fie

individualizate suprafețele în litigiu, în raport de actele depuse în cauză și

clarificată împrejurarea dacă terenurile sunt sau nu ocupate de construcții,

situație în care se va aprecia asupra posibilității restituirii în natură sau,

după caz, a acordării de măsurii reparatorii prin echivalent.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de pârâtul Primarul Municipiului

Târgu Jiu împotriva deciziei nr. 238 din 26 octombrie 2003 a Curții de Apel

Craiova, secția civilă, pe care o casează și trimite cauza aceleiași instanțe

pentru rejudecarea apelului.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 aprilie 2005.