ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2560/2007

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 447 din 5 mai 2006 pronunțată de Tribunalul Cluj, s-a respins excepția lipsei capacității procesuale de folosință a Primăriei municipiului Cluj-Napoca. S-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei municipiului Cluj-Napoca și în consecință s-a respins acțiunea civilă intentată de reclamanta T.C.A. împotriva acestei pârâte, ca fiind pronunțată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă, acțiunea având ca obiect plângere la Legea nr. 10/2001. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut, în esență, că reclamanta T.C.A.

a chemat în judecată pârâta Primăria municipiului Cluj-Napoca, solicitând anularea dispoziției de respingere a notificării nr. 3013 din 29 noiembrie 2005, ce i-a fost comunicată la data de 9 decembrie 2005 și recunoașterea dreptului său constând în soluționarea notificării înregistrate sub nr. 71134/3 din 10 octombrie 2005 formulată în temeiul Legii nr. 247/2005. La termenul din 22 martie 2006 reclamanta a invocat excepția de neconstituționalitate a Legii nr. 247/2005 considerând că ar contraveni prevederilor art. 15 și art. 16 din Constituția României, iar la termenul din 5 mai 2006, instanța din oficiu a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei municipiului Cluj-Napoca cât și excepția lipsei capacității procesuale de folosință a aceleiași pârâte.

Ca ordine de soluționare a excepțiilor tribunalul a apreciat că excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei municipiului Cluj-Napoca trebuie soluționată în prealabil excepției de neconstituționalitate întrucât aceasta din urmă poate fi pusă în discuție doar într-un cadru procesual corect format, astfel însăși finalitatea acestei din urmă excepții rămânând fără obiect. A mai reținut prima instanță, că din nici o dispoziție a Legii nr. 10/2001, nu rezultă că Primăria ar avea vreo atribuție în ce privește aplicarea acestei legi, dimpotrivă toate prevederile se referă la primar. Împotriva acestei sentințe reclamanta T.C.A. a declarat apel, prin care a solicitat admiterea acestuia întrucât instanța de fond a încălcat principiul contradictorialității și dreptului la apărare având obligația să pună în discuția părților excepțiile noi invocate.

Conform dispozițiilor legale, instituția primarului reprezintă unitatea administrativ teritorială în justiție în general, și are calitate procesuală pentru anumite cauze expres prevăzute de textele legale, în special. În general, atât justițiabilii cât și funcționarii folosesc în mod obișnuit denumirea de „primărie”, astfel încât în mod evident contestația a fost îndreptată împotriva primarului ca instituție publică cu personalitate juridică care a emis dispoziția contestată. Folosirea denumirii de „primărie” nu poate duce la respingerea cererii atâta timp cât rezultă din formularea cererii, din motivarea acesteia, cât și din dispoziția contestată, faptul că a înțeles să se îndrepte împotriva persoanei juridice care a emis actul contestat.

Curtea de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie, prin decizia nr. 337/A din 9 octombrie 2006, a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanta T.C.A., cu motivarea că, în mod indubitabil reclamanta a chemat în judecată Primăria municipiului Cluj-Napoca, pentru „anularea actului emis de Primăria Cluj-Napoca intitulat dispoziție de respingere nr. 3013 din 29 noiembrie 2005”, astfel încât, în mod legal, prima instanță a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Primăria municipiului Cluj-Napoca. Împotriva acestei decizii reclamanta T.C.A. a declarat recurs, invocând motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., în dezvoltarea căruia, a reiterat încălcarea principiului contradictorialității și a dreptului la apărare, aplicarea greșită a excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei-intimate Primăria Municipiului Cluj-Napoca.

Recursul declarat de reclamanta T.C.A. este întemeiat pentru considerentele ce succed: Recurenta a investit prima instanță cu o contestație împotriva dispoziției de respingere a notificării, emisă de Primarul municipiului Cluj-Napoca, solicitând anularea acesteia și restituirea în natură a imobilului F.M. și acordarea de despăgubiri pentru utilajele și mașinile ce au aparținut fabricii situate în municipiul Cluj-Napoca, , stabilind astfel fără echivoc obiectul acțiunii. În raport cu conținutul cererii introductive, notificarea a fost adresată persoanei juridice deținătoare a imobilului în litigiu, respectiv Primăriei Cluj-Napoca. În cazul primăriilor, restituirea în natură sau prin echivalent către persoana îndreptățită se face prin dispoziție motivată a primarilor , respectiv a Primarului General al Municipiului București [art. 20 alin. (3) din Legea nr. 10/1001].

Prin Legea nr. 247/2005, art. 21 alin. (4), a fost înlocuită noțiunea de „primării” cu „unitățile administrativ-teritoriale”. În aceste condiții, unitatea administrativ-teritorială, respectiv Municipiul Cluj-Napoca are calitate procesuală pasivă și poate sta ca parte în prezentul litigiu, fiind reprezentată de primar. În virtutea rolului activ, instanța de fond avea obligația ca, din oficiu, să pună în discuția părților că numai municipiul Cluj-Napoca are calitatea de parte în procesul civil. În situația în care recurenta-reclamantă ar fi declarat că nu înțelege să se judece cu această parte, acțiunea putea fi respinsă pentru lipsa calității procesuale pasive a Municipiului Cluj-Napoca, ca unitate administrativ-teritorială, reprezentată prin primar, deținătoare a imobilului în litigiu.

Neprocedând în acest mod, prima instanță a încălcat principiul contradictorialității și a dreptului la apărare, motiv pentru care în temeiul art. 312 alin. (5) și art. 313 C. proc. civ., va admite recursul declarat de reclamanta T.C.A. împotriva deciziei nr. 337/A din 9 octombrie 2006 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie. Va casa decizia atacată precum și sentința nr. 447 din 5 mai 2006 pronunțată de Tribunalul Cluj, secția civilă. Va trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Cluj.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Admite recursul declarat de T.C.A. împotriva deciziei nr. 337/A din 9 octombrie 2006 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie. Casează decizia atacată, precum și sentința nr. 447 din 5 mai 2006 pronunțată de Tribunalul Cluj, secția civilă, și trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Cluj. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 martie 2007 .