ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2560/2007
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2560/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 447 din 5
mai 2006 pronunțată de Tribunalul Cluj, s-a respins excepția lipsei capacității
procesuale de folosință a Primăriei municipiului Cluj-Napoca.
S-a admis excepția lipsei calității
procesuale pasive a Primăriei municipiului Cluj-Napoca și în consecință s-a
respins acțiunea civilă intentată de reclamanta T.C.A. împotriva acestei
pârâte, ca fiind pronunțată împotriva unei persoane lipsite de calitate
procesuală pasivă, acțiunea având ca obiect plângere la Legea nr. 10/2001.
Pentru a hotărî astfel, instanța de
fond a reținut, în esență, că reclamanta T.C.A. a chemat în judecată pârâta
Primăria municipiului Cluj-Napoca, solicitând anularea dispoziției de
respingere a notificării nr. 3013 din 29 noiembrie 2005, ce i-a fost comunicată
la data de 9 decembrie 2005 și recunoașterea dreptului său constând în
soluționarea notificării înregistrate sub nr. 71134/3 din 10 octombrie 2005
formulată în temeiul Legii nr. 247/2005.
La termenul din 22 martie 2006
reclamanta a invocat excepția de neconstituționalitate a Legii nr. 247/2005
considerând că ar contraveni prevederilor art. 15 și art. 16 din Constituția
României, iar la termenul din 5 mai 2006, instanța din oficiu a invocat
excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei municipiului
Cluj-Napoca cât și excepția lipsei capacității procesuale de folosință a
aceleiași pârâte.
Ca ordine de soluționare a
excepțiilor tribunalul a apreciat că excepția lipsei calității procesuale
pasive a Primăriei municipiului Cluj-Napoca trebuie soluționată în prealabil
excepției de neconstituționalitate întrucât aceasta din urmă poate fi pusă în
discuție doar într-un cadru procesual corect format, astfel însăși finalitatea
acestei din urmă excepții rămânând fără obiect.
A mai reținut prima instanță, că din
nici o dispoziție a Legii nr. 10/2001, nu rezultă că Primăria ar avea vreo
atribuție în ce privește aplicarea acestei legi, dimpotrivă toate prevederile
se referă la primar.
Împotriva acestei sentințe
reclamanta T.C.A. a declarat apel, prin care a solicitat admiterea acestuia
întrucât instanța de fond a încălcat principiul contradictorialității și
dreptului la apărare având obligația să pună în discuția părților excepțiile
noi invocate.
Conform dispozițiilor legale,
instituția primarului reprezintă unitatea administrativ teritorială în justiție
în general, și are calitate procesuală pentru anumite cauze expres prevăzute de
textele legale, în special.
În general, atât justițiabilii cât
și funcționarii folosesc în mod obișnuit denumirea de „primărie”, astfel încât
în mod evident contestația a fost îndreptată împotriva primarului ca instituție
publică cu personalitate juridică care a emis dispoziția contestată.
Folosirea denumirii de „primărie” nu
poate duce la respingerea cererii atâta timp cât rezultă din formularea
cererii, din motivarea acesteia, cât și din dispoziția contestată, faptul că a
înțeles să se îndrepte împotriva persoanei juridice care a emis actul
contestat.
Curtea de Apel Cluj, secția civilă,
de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie, prin decizia nr. 337/A
din 9 octombrie 2006, a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanta T.C.A.,
cu motivarea că, în mod indubitabil reclamanta a chemat în judecată Primăria
municipiului Cluj-Napoca, pentru „anularea actului emis de Primăria Cluj-Napoca
intitulat dispoziție de respingere nr. 3013 din 29 noiembrie 2005”, astfel
încât, în mod legal, prima instanță a admis excepția lipsei calității
procesuale pasive a pârâtei Primăria municipiului Cluj-Napoca.
Împotriva acestei decizii reclamanta
T.C.A. a declarat recurs, invocând motivul de casare prevăzut de art. 304 pct.
9 C. proc. civ., în dezvoltarea căruia, a reiterat încălcarea principiului
contradictorialității și a dreptului la apărare, aplicarea greșită a excepției
lipsei calității procesuale pasive a pârâtei-intimate Primăria Municipiului
Cluj-Napoca.
Recursul declarat de reclamanta T.C.A.
este întemeiat pentru considerentele ce succed:
Recurenta a investit prima instanță
cu o contestație împotriva dispoziției de respingere a notificării, emisă de
Primarul municipiului Cluj-Napoca, solicitând anularea acesteia și restituirea
în natură a imobilului F.M. și acordarea de despăgubiri pentru utilajele și
mașinile ce au aparținut fabricii situate în municipiul Cluj-Napoca, ,
stabilind astfel fără echivoc obiectul acțiunii.
În raport cu conținutul cererii
introductive, notificarea a fost adresată persoanei juridice deținătoare a
imobilului în litigiu, respectiv Primăriei Cluj-Napoca.
În cazul primăriilor, restituirea în
natură sau prin echivalent către persoana îndreptățită se face prin dispoziție
motivată a primarilor , respectiv a Primarului General al Municipiului
București [art. 20 alin. (3) din Legea nr. 10/1001].
Prin Legea nr. 247/2005, art. 21
alin. (4), a fost înlocuită noțiunea de „primării” cu „unitățile
administrativ-teritoriale”.
În aceste condiții, unitatea
administrativ-teritorială, respectiv Municipiul Cluj-Napoca are calitate
procesuală pasivă și poate sta ca parte în prezentul litigiu, fiind
reprezentată de primar.
În virtutea rolului activ, instanța
de fond avea obligația ca, din oficiu, să pună în discuția părților că numai
municipiul Cluj-Napoca are calitatea de parte în procesul civil.
În situația în care
recurenta-reclamantă ar fi declarat că nu înțelege să se judece cu această
parte, acțiunea putea fi respinsă pentru lipsa calității procesuale pasive a
Municipiului Cluj-Napoca, ca unitate administrativ-teritorială, reprezentată
prin primar, deținătoare a imobilului în litigiu.
Neprocedând în acest mod, prima
instanță a încălcat principiul contradictorialității și a dreptului la apărare,
motiv pentru care în temeiul art. 312 alin. (5) și art. 313 C. proc. civ., va
admite recursul declarat de reclamanta T.C.A. împotriva deciziei nr. 337/A din
9 octombrie 2006 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și
asigurări sociale, pentru minori și familie.
Va casa decizia atacată precum și
sentința nr. 447 din 5 mai 2006 pronunțată de Tribunalul Cluj, secția civilă.
Va trimite cauza spre rejudecare la
Tribunalul Cluj.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de T.C.A.
împotriva deciziei nr. 337/A din 9 octombrie 2006 pronunțată de Curtea de Apel
Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie.
Casează decizia atacată, precum și
sentința nr. 447 din 5 mai 2006 pronunțată de Tribunalul Cluj, secția civilă,
și trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Cluj.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi
22 martie 2007
.