ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3502/2006

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Tribunalul Constanța, secția

maritimă și fluvială, prin sentința civilă nr. 44/ MF din 6 aprilie 2005, a

respins, ca inadmisibile, capetele de cerere privind obligarea pârâtei SC P. SA

la plata sumei de 10.000.000 lei și privind constatarea că pârâta a pierdut

după data de 1 august 1996 dreptul de proprietate asupra navelor Petroșani,

Bumbești, Rovinari, Maramureș și Târgu-Bujor, ca urmare a admiterii excepției

inadmisibilității acestor două capete de cerere, prin încheierea de ședință

publică din data de 2 februarie 2005.

De asemenea, a mai respins

capătul de cerere privind constatarea nulității contractelor de închiriere

încheiate între părți cu privire la aceste nave.

În fundamentarea acestei

soluții, instanța de fond a reținut, în principal, că prin încheierea de ședință

din 2 februarie 2005, au fost respinse, ca inadmisibile, capetele de cerere

privind obligarea pârâtei SC P. SA la plata sumei de 10.000.000 lei și

constatarea că pârâta, după data de 1 august 1996 a pierdut dreptul de

proprietate asupra navelor Petroșani, Bumbești, Rovinari, Maramureș și Târgu –

Bujor.

Pentru capătul de cerere

privind obligarea pârâtei la plata sumei de 10.000.000 lei, s-a constatat că

are un caracter patrimonial și nu a fost inițiată procedura concilierii directe

impusă de dispozițiile imperative ale art. 720

1

C. proc. civ.,

astfel că se justifică admiterea excepției inadmisibilității.

A fost găsită întemeiată

excepția inadmisibilității și în raport cu capătul de cerere privind

constatarea că pârâta, după data de 1 august 1996, a pierdut dreptul de

proprietate asupra mai multor nave, dat fiind caracterul subsidiar al cererii

în constatare, față de cererea în realizare.

Pe fondul cauzei a mai rămas

de soluționat capătul de cerere privind constatarea nulității contractelor de

închiriere încheiate între părți cu privire la aceste nave. Motivul invocării

nulității absolute a acestor contracte, nulitatea ce se solicită a se constata pe

calea acțiunii promovate, îl constituie împrejurarea că la data încheierii

contractelor de închiriere a acelor nave, pârâta nu mai avea calitatea de

proprietar al bunurilor.

S-a apreciat că, față de

motivele invocate în cauză de către reclamantă, respectivelor contracte de

închiriere nu le este aplicabilă nici sancțiunea nulității absolute, nici cea a

nulității relative. Este suficient a se menționa că locațiunea transmite numai

dreptul de folosință asupra lucrului, iar nu vreun drept real (ca în cazul

vânzării-cumpărării), astfel încât locatarul poate să nu fie proprietarul

lucrului dat în locațiune.

Curtea de Apel Constanța, secția

comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal, prin

decizia civilă nr. 5/ MF din 30 ianuarie 2006, a admis excepția autorității de

lucru judecat și a respins apelul comercial declarat de reclamanta SC V.S. SRL în

faliment, prin lichidator S.J.C., cu sediul social în Constanța împotriva

deciziei civile nr. 44/ MF din 6 aprilie 2005 pronunțată de Tribunalul

Constanța, secția maritimă și fluvială, în dosarul nr. 185/MF/2004.

Pentru a decide astfel,

instanța de apel a stabilit că pârâta C.N.M. P. SA a invocat excepția

autorității lucrului judecat, deoarece pe rolul Curții de Apel Constanța s-a

aflat dosarul nr. 6/MF/2005 soluționat definitiv, prin decizia civilă nr. 28/ MF

din 30 iunie 2005 și irevocabil prin decizia civilă nr. 5413 din 11 noiembrie

2005 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție care a avut aceiași

cauză, obiect și părți ca și pricina de față.

Potrivit art. 1201 C. civ.,

autoritatea de lucru judecat exista atunci când apare tripla identitate de

părți, de obiect și de cauză, iar în speță sunt regăsite toate aceste

împrejurări, prin raportare la litigiul expus anterior.

Excepția autorității

lucrului judecat este o excepție de fond, peremptorie și absolută, iar conform art.

166 C. proc. civ., se poate ridica de părți sau din oficiu de instanță, chiar

înaintea instanțelor de recurs.

Împotriva deciziei civile nr.

5/ MF din 30 ianuarie 2006 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția comercială,

maritimă și fluvială, contencios administrativ, a promovat recurs SC V.S. SRL

cu sediul social în Constanța, reprezentată prin lichidator S.J.C., care a

criticat această hotărâre pentru nelegalitate și netemeinicie, în esență sub

aspectul că în mod greșit s-a reținut că în speță operează excepția autorității

de lucru judecat, în realitate în prezenta cauză existând alte capete de cerere

ale acțiunii principale. S-a evidențiat că primul capăt de cerere cu care a

fost investită instanța de fond, respectiv obligarea pârâtei la plata sumei de

10.000.000 lei precum și capătul de cerere prin care s-a solicitat constatarea

nulității absolute a contractelor de închiriere pentru nava Bumbești nu se

regăsesc în dosarul soluționat anterior, fiind invocat ca temei al cererii de

recurs dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ.

Înalta Curte, analizând

materialul probator administrat în cauză, în raport de criticile formulate în

cererea de recurs, constată că acestea sunt întemeiate, urmând a admite

recursul declarat de reclamanta SC V.S. SRL Constanța prin lichidator S.J.C., pentru

următoarele considerente.

Este de necontestat că

reclamanta SC V.S. SRL Constanța, în faliment prin lichidator judiciar SC C.S. SRL,

prin cererea de chemare în judecată a pârâtei SC P. SA Constanța, a solicitat

fără echivoc următoarele:

- obligarea pârâtei la plata

sumei de 10.000.000 lei reprezentând penalități;

- constatarea că după data

de 1 august 1996 pârâta a pierdut dreptul de proprietate asupra navelor

Petroșani, Bumbești, Rovinari, Maramureș și Târgu – Bujor;

- constatarea nulității contractelor

încheiate cu reclamanta pentru navele Petroșani, Rovinari, Maramureș, Târgu -

Bujor și Bumbești;

- obligarea pârâtei la plata

cheltuielilor de judecată.

Este adevărat că între

aceleași părți, a mai existat anterior, un litigiu soluționat de Curtea de Apel

Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, precum și pentru cauze de

contencios administrativ și fiscal, ce a făcut obiectul dosarului nr. 6/MF/2005

și în care s-a pronunțat decizia civilă nr. 28/ MF din 30 iunie 2005. Cu

această ocazie, instanța de apel a reținut că, pe fondul pricinii a fost

investită cu soluționarea următoarelor capete de cerere;

- să se constate că începând

cu data de 1 august 1996 pârâta a pierdut dreptul de proprietate asupra navelor

Petroșani, Bumbești, Rovinari, Maramureș și Târgu Bujor prin vânzare;

- să se constate că pârâta

nu a avut de la data menționată și nu are nici în prezent calitate de

reprezentant sau mandatar al noilor proprietari, cu privire la operarea navelor

sau alte acte de dispoziție ori de administrare;

- să se constate nulitatea

contractului de închiriere pentru navele Petroșani, Rovinari, Maramureș și

Târgu - Bujor;

- să se constate că fără

drept și cu rea credință a dispus retragerea necondiționată a navelor din

operare SC V.S. SRL societatea rămânând fără obiect de activitate.

Prin decizia civilă nr. 28/ MF

din 30 iunie 2005, Curtea de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială,

precum și pentru cauze de contencios administrativ și fiscal a admis în parte

acțiunea reclamantei SC V.S. SRL prin lichidator judiciar SC C.S. SRL Constanța

împotriva sentinței civile nr. 261/ MF din 24 noiembrie 2004 pronunțată de Tribunalul

Constanța, în dosarul nr. 91/MF/2004, în sensul că începând cu data de 1 august

1996 pârâta a pierdut dreptul de proprietate asupra navelor Petroșani,

Bumbești, Rovinari, Maramureș și Târgu - Bujor, fiind respinse celelalte capete

de cerere ca nefondate.

Din verificarea întregii

documentații existente rezultă fără echivoc că primul capăt din cererea

reclamantei, cu care a fost investită instanța de fond, și anume obligarea

pârâtei la plata sumei de 10.000.000 lei cu titlu de pretenții, nu se regăsește

în cauza judecată anterior, astfel că nu este aplicabilă autoritatea de lucru

judecat.

De asemenea, prin compararea

capătului trei din prezenta cerere prin care s-a solicitat constatarea

nulității contractelor încheiate pentru navele Petroșani, Rovinari, Maramureș,

Târgu - Bujor și Bumbești, cu solicitarea aceleiași reclamante din litigiul

soluționat anterior referitor la capătul de cerere privind constatarea

nulității contractului de închiriere pentru navele Petroșani, Rovinari,

Maramureș și Târgu - Bujor, apare cât se poate de evident că referitor la nava

Bumbești nu a existat sesizarea cu acest aspect.

Greșit a reținut instanța de

apel că a existat o triplă identitate de părți, obiect și de cauză, operând

excepția autorității de lucru judecat, în realitate capătul de cerere privind

plata sumei de 10.000.000 lei vechi cu titlu de pretenții și capătul de cerere

privind constatarea nulității absolute a contractului de închiriere pentru nava

Bumbești făcând obiectul numai al prezentei cereri de chemare în judecată.

Pentru aceste rațiuni,

urmează a admite recursul declarat de reclamanta SC V.S. SRL Constanța prin

lichidator S.J.C. împotriva deciziei atacate, iar în temeiul art. 304 pct. 9

raportat la art. 312 pct. 5 C. proc. civ., va casa în parte decizia civilă nr. 5/

MF din  30 ianuarie 2006 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția comercială,

maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal, precum și sentința

civilă nr. 44/ MF din 6 aprilie 2005 a Tribunalului Constanța, secția maritimă

și fluvială, în sensul că va trimite cauza la instanța de fond, spre

rejudecarea capătului de cerere privind plata sumei de 10.000.000 lei vechi

pretenții și constatarea nulității absolute a contractului de închiriere

privind nava Bumbești.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

reclamanta SC V.S. SRL CONSTANȚA, prin lichidator S.J.C., împotriva deciziei nr.

5/ MF din 30 ianuarie 2006, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția comercială,

maritimă, fluvială, de contencios administrativ și fiscal.

Casează în parte decizia

atacată și sentința nr. 44/ MF din 6 aprilie 2005 a Tribunalului Constanța și

trimite cauza spre rejudecarea capătului de cerere privind plata sumei de 10

milioane lei vechi pretenții și constatarea nulității absolute a contractului

de închiriere, privind nava Bumbești.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința

publică, astăzi 9 noiembrie 2006.