ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3595/2006

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin rechizitoriul din 20

octombrie 2005 al Serviciului Teritorial Pitești din cadrul D.I.I.C.O.T.,

inculpatul R.F. a fost trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii

prevăzută de art. 37 alin. (1) din Legea nr. 535/2004 cu aplicarea art. 37 lit.

a) C. pen.

S-a reținut că, la data de

21 iulie 2005, în timp ce se afla în executarea unei pedepse la Penitenciarul

de Maximă Siguranță Craiova, jud. Dolj, a trimis prin poștă la Penitenciarul

Spitalului Colibași, jud. Argeș pe numele numitei C.T., care are calitatea de

medic la acest loc de deținere, un plic în interiorul căruia se găsea un praf

de culoare albă și mai multe înscrisuri cu amenințări la adresa destinatarului,

în sensul că substanța este agent patogen „antrax” care va produce decesul

destinatarei.

Curtea de Apel Pitești, prin

sentința penală nr. 15/ F din 21 februarie 2006, a condamnat pe inculpatul R.F.,

la 4 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 37 alin.

(1) din Legea nr. 535/2004, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.

A contopit această pedeapsă

cu restul de 17 ani, 2 luni și o zi din pedeapsa de 18 ani 10 luni și 9 zile

aplicată prin sentința penală nr. 84 din 2 octombrie 2005 a Curții de Apel

Craiova, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 17 ani 2 luni

și o zi la care s-a adăugat un spor de un an, deci în total 18 ani, 2 luni și o

zi, prin privare de libertate, în condițiile prevăzute de art. 57, 71 C. pen.

A dedus din pedeapsă

perioada executată.

A obligat condamnatul la

cheltuieli judiciare către stat.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești criticând-o pentru

nelegalitate și netemeinicie întrucât nu s-au respectat dispozițiile art. 37 lit.

b) C. pen., art. 33, 34 și art. 39 alin. (2) C. pen., art. 88 C. pen. și art. 357

lit. a) C. proc. pen., solicitând în final, în temeiul art. 385

15

pct.

2 C. proc. pen., admiterea recursului și casarea sentinței atacate.

Recursul este nefondat.

În drept, fapta inculpatului

R.F. de a amenința în scris o persoană că îi va suprima viața cu agentul

patologic infecțios cunoscut sub denumirea de „antrax”, atașând un plic

confecționat din folie de material plastic ce conținea un praf alb, spre a da

credibilitate pericolului invocat de el, constituie infracțiunea prevăzut de art.

37 alin. (1) din Legea nr. 535/2004.

Din fișa de cazier aflată la

dosarul cauzei, precum și din referatul întocmit de grefa instanței la 21

februarie 2006, rezultă că inculpatul R.F. execută o pedeapsă de 18 ani, 10

luni și 9 zile închisoare aplicată prin sentința penală nr. 84 din 2 octombrie

2005 a Curții de Apel Craiova.

Prin urmare, în mod corect,

prima instanță a reținut în sarcina inculpatului starea de recidivă prevăzută

de art. 37 lit. a) C. pen.

La individualizarea

judiciară a pedepsei instanța de fond a avut în vedere criteriile prevăzute de art.

72 C. pen., respectiv gradul de pericol social concret ridicat al faptei,

atitudinea oscilantă a inculpatului pe parcursul procesului penal și starea de

recidivă în care acesta se află. Astfel, în mod corect a apreciat că se impune

aplicarea unei pedepse cu închisoare orientată spre maximul special a cărei

executare să se realizeze cu privare de libertate în condițiile prevăzute de art.

57, 71 C. pen.

La stabilirea pedepsei

rezultante, Curtea de Apel Pitești a avut în vedere dispozițiile art. 39 alin.

(2) C. pen. Astfel, momentul de referință pentru calculul pedepsei în situația

stării de recidivă postcondamnatorie în care se află inculpatul îl constituie

data de 21 iulie 2005, dată când acesta a săvârșit infracțiunea. În raport cu

această dată, din pedeapsa de 18 ani, 10 luni și 9 zile închisoare, inculpatul

mai avea un rest de executat de 17 ani, 2 luni și o zi.

Dată fiind gravitatea

faptei, corect Curtea a apreciat că este justificată aplicarea la pedeapsa cea

mai grea a unui spor de 1 an închisoare, deducând din pedeapsă perioada

executată.

Conchizând că în cauză

sentința penală nr. 15/ F din 21 februarie 2006 a Curții de Apel Pitești, este

legală și temeinică, că motivele de recurs invocate de Parchetul Curții de Apel

Pitești nu constituie cazuri de casare, recursul declarat de parchet privind pe

intimatul-inculpat R.F. va fi respins ca nefondat, în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen. Din pedeapsa aplicată inculpatului se va deduce

perioada executată de la 21 iulie 2005.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești împotriva

sentinței penale nr. 15/ F din 21 februarie 2006 a Curții de Apel Pitești,

privind pe intimatul inculpat R.F..

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului, perioada executată de la 21 iulie 2005.

Cheltuielile judiciare rămân

în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 6 iunie 2006.