ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 64/2006
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 64/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr.
4062/2004, la Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios
administrativ și fiscal, reclamanta Asociația P.A.C.R. a chemat în judecată pe
pârâtul Guvernul României, solicitând anularea H.G. nr. 1114/2004 (M. Of. nr.
665/23.07.2004), pentru completarea H.G. nr. 1336/2002, privind instituirea
sistemului național de gradare a semințelor de consum.
Reclamanta a formulat acțiunea, în
calitate de reprezentantă a societăților comerciale afiliate, care au ca obiect
legal de activitate, contractări, achiziții și comerț cu ridicata al cerealelor
și semințelor oleaginoase și prestări servicii, inclusiv depozitarea de
cereale, precum și în calitate de organizație patronală de ramură economică,
recunoscute în baza prevederilor Legii nr. 356/2004.
În motivarea acțiunii s-a arătat că
prin H.G. nr. 1114/2004 a fost completată H.G. nr. 1336/2002, în sensul că s-au
instituit sancțiuni contravenționale în legătură cu anumite obligații stabilite
prin H.G. nr. 1336/2002, completare care survine la peste un an și jumătate de
la termenul stabilit, fără consultarea organizațiilor din domeniu, fiind
abuzivă și nelegală, adoptarea acestei hotărâri fiind făcută și cu
nerespectarea condițiilor prevăzute de Legea nr. 52/2003, art. 1-3, privind
transparența decizională în administrația publică.
Se arată că H.G. nr. 1114/2004
adaugă la lege, fiind ilegală, întrucât actul normativ care stă la baza
instituirii sistemului de gradare, O.U.G. nr. 141/2002, prevede stabilirea de
sancțiuni contravenționale, numai în aplicarea prevederilor articolelor
ordonanței, fapt realizat prin H.G. nr. 82/2003, modificată și completată prin
H.G. nr. 689/2003.
În plus, H.G. nr. 1114/2004 încalcă
prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, întrucât
nu menționează necesitatea emiterii, iar publicarea Notei de fundamentare nu
s-a făcut.
Sistemul de gradare are
aplicabilitate sezonieră și repetabilă, debutând la începutul recoltării și
încetând la sfârșitul acesteia, anumite modificări putând fi aduse sistemului
de gradare, până la 30 aprilie, astfel că H.G. nr. 1114/2004 fiind emisă și
publicată la 23 iulie 2004, nu mai poate fi operațională în anul recoltă 2004 -
2005.
Se precizează că H.G. nr. 1336/2002,
în a cărei completare s-a emis H.G. nr. 1114/2004, se află în litigiu, fiind pe
rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - dosar nr. 3652/2003, iar
stabilirea și aplicarea de sancțiuni contravenționale înainte de soluționarea
litigiului, este abuzivă.
Referitor la aplicarea
contravențiilor, reclamanta a arătat că actul administrativ atacat nu
precizează clar persoanele cărora li se pot aplica sancțiunile
contravenționale, ceea ce contravine prevederilor legale în domeniul stabilirii
contravențiilor și permite interpretări abuzive în aplicarea sancțiunilor.
Așa cum sunt stabilite,
contravențiile afectează desfășurarea normală a activității de depozitare a
cerealelor, producătorul agricol fiind determinat să renunțe la prestația de
depozitare, ceea ce afectează veniturile membrilor Asociației P.A.C.R.,
reclamanta având, astfel, un interes public major în promovarea acțiunii.
Pârâtul a formulat întâmpinare,
invocând excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, acesteia
nefiindu-i vătămat vreun drept recunoscut de lege, iar pe fond a solicitat
respingerea acțiunii, dat fiind că H.G. nr. 1114/2004 a fost adoptată cu
respectarea normelor de tehnică legislativă și în vederea aplicării unitare și
obligatorii a prevederilor legale în domeniu, fiind consultate organizațiile
profesionale din sectoarele de producție, depozitare, procesare și
comercializare a semințelor de consum.
Ministerul Agriculturii, Pădurilor
și Dezvoltării Rurale a formulat cerere de intervenție accesorie în favoarea
pârâtului Guvernul României, cerere admisă în principiu conform art. 49-56 C.
proc. civ.
Intervenientul a invocat și el
excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, iar pe fond a
solicitat respingerea acțiunii, ca nefondată.
S-au administrat probatorii cu acte
și în urma analizării acestora, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de
contencios administrativ și fiscal, a pronunțat sentința nr. 229 din 9
februarie 2005, prin care a respins excepția lipsei calității procesuale active
a reclamantei și pe fond, a respins acțiunea reclamantei, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această sentință,
instanța de fond a reținut că reclamanta, în calitate de persoană juridică de
drept privat, justifică interesul și are calitate procesuală activă, fiind o
asociație legal constituită, cu atribuții de reprezentare și apărare a
intereselor membrilor săi.
Pe fondul cauzei, a reținut instanța
de fond că actul administrativ dedus judecății a fost adoptat cu respectarea
normelor de tehnică legislativă și a fost elaborat prin consultarea organizațiilor
profesionale din domeniu, faptul că reclamantei nu i-a fost cerut avizul
consultativ scris și motivat, neputând fi reținut ca un motiv de nulitate și,
respectiv, de nelegalitate a acestuia.
Hotărârea de guvern a cărei anulare
se solicită, completează, de fapt, H.G. nr. 1336/2002, privind instituirea
sistemului național de gradare a semințelor de consum, prin articolul unic ce-l
conține, introducându-se o nouă secțiune referitoare la „Contravenții privind
neîndeplinirea obligațiilor de gradare a semințelor de consum”.
Se reține în considerentele
sentinței că actul administrativ în litigiu a fost inițiat de Ministerul
Agriculturii și Dezvoltării Rurale, fiind avizat de Consiliul Legislativ și de
Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Justiției, adoptarea sa făcându-se
cu respectarea dispozițiilor legale în materie, așa încât lipsa avizului scris
și motivat din partea reclamantei nu poate constitui motiv de nulitate a
actului administrativ în litigiu, cu atât mai mult, cu cât acesta avea doar
caracter consultativ.
Prin adoptarea H.G. nr. 1114/2004
s-a instituit un sistem contravențional, fără ca prin acesta să se adauge la
lege.
Se reține, de asemenea, că întrucât
actele administrative au la bază prezumția de legalitate, nu are relevanță
faptul că actul administrativ normativ ce a fost completat prin actul
administrativ dedus judecății, se afla în litigiu la data completării
dispozițiilor acestuia.
Împotriva sentinței a declarat
recurs, reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și invocând
motivele prevăzute de art. 304 pct. 7, 9 și 10 C. proc. civ.
Se susține, în esență, că instanța
nu s-a pronunțat asupra unor importante argumente și dovezi, documente, pe care
le-a învederat ca mijloace de aplicare și susținere a cererii sale și care erau
hotărâtoare pentru soluționarea corectă a cauzei.
La dosar nu există dovezi din care
să rezulte că actul administrativ atacat s-a elaborat prin consultarea
organizațiilor profesionale, precum și a organizațiilor interesate și nu s-a
depus nici documentația care a stat la baza elaborării acestui act, în special
proiectul.
Faptul că nu i s-a solicitat avizul
consultativ, scris și motivat, reclamantei, deși avea această obligație, este
motiv de anulare a actului administrativ contestat în justiție, în condițiile
legii, chiar și în situația în care respectarea acestuia nu era obligatorie.
Actul administrativ atacat creează
un cadrul nefavorabil valorificării tuturor factorilor de producție, iar din
înscrisul oficial primit de la intervenientă rezultă că s-a elaborat în baza
unei hotărâri a unei asociații private și reprezintă, de fapt, interesele
agenților economici din acea asociație.
Se susține că procedura de elaborare
a actului atacat a încălcat de fapt dispozițiile legale în materie - art. 5-8
ale H.G. nr. 555/2001, privind procedurile pentru supunerea proiectelor de acte
normative, spre aprobare, Guvernului, precum și procedura prevăzută de Legea
nr. 52/2003.
Pe de altă parte, instituirea
sancțiunilor contravenționale servește unui interes privat și ea nu se
justifică prin pericolul social, public sau interesul public major lezat,
datorită neaplicării gradării.
Se critică soluția și prin faptul că
H.G. nr. 1114/2004 nu este conformă cu prevederile comunitare, întrucât pe
piața agricolă comună, nu există un sistem de gradare, cetățenii comunitari
urmând a fi sancționați în România, pentru o culpă care nu există în nici un
stat al Uniunii Europene.
În fine, se critică actul
administrativ, și prin faptul că a fost publicat la sfârșitul campaniei de
recoltare a cerealelor păioase, după ce contractele cu agricultorii fuseseră
încheiate și executate, prestatorii trezindu-se în situația de contravenienți,
încălcându-se principiul legal și moral conform căruia orice modificări
ulterioare ale sistemului de gradare se face până la 30 aprilie.
Prin instituirea de amenzi
contravenționale, prestatorii de servicii sunt obligați să impună clauza
gradării în contractele economice în mod abuziv, fără ca partenerii,
agricultorii, care apelează la silozuri, să fie de acord.
Recursul este nefondat.
În baza prevederilor O.U.G. nr.
141/2002, privind reglementarea depozitării semințelor de consum, regimul
certificatelor de depozit pentru acestea și constituirea Fondului de garantare
pentru certificatele de depozit, aprobată, cu modificări și completări, prin
Legea nr. 149/2003, s-a elaborat H.G. nr. 1336/2002 privind instituirea
Sistemului Național de Gradare a Semințelor de Consum, acesta având un rol
determinant în asigurarea unui sprijin activ în folosul producătorilor agricoli,
în sensul creșterii veniturilor acestora, precum și în crearea unei piețe
agricole transparente, corecte și stabile.
În vederea asigurării aplicării
unitare și obligatorii a prevederilor legale privind desfășurarea activității
de gradare a semințelor de consum, a fost necesară instituirea unui sistem de
sancțiuni contravenționale, așa încât s-a elaborat H.G. nr. 1114/2004, pentru
completarea H.G. nr. 1336/2002, privind instituirea Sistemului Național de
Gradare a Semințelor de Consum.
Acest sistem de sancțiuni
contravenționale a făcut obiectul unei dezbateri în cadrul Comisiei Naționale
de Gradare a Semințelor de Consum, Comisie care asigură funcționarea Sistemului
Natural de Gradare a Semințelor de Consum și este formată din reprezentanți ai
Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, ai patronatelor și
organizațiilor profesionale din sectoarele de producție, depozitări, procesare
și comercializare a semințelor de consum.
Propunerile cu privire la
sancțiunile contravenționale au fost înaintate apoi Ministerului Agriculturii,
Pădurilor și Dezvoltării Rurale care, în baza art. 32 alin. (1) și (2) din
O.U.G. nr. 141/2002, a elaborat H.G. nr. 1114/2004, pentru completarea H.G. nr.
1336/2002 și O.M. nr. 595 din 17 august 2004, pentru împuternicirea persoanelor
care constată contravențiile și aplică sancțiunile privind neîndeplinirea
obligațiilor de gradare a semințelor de consum.
Așadar, actul administrativ a cărui
anulare se solicită, a fost inițiat de Ministerul Agriculturii, Pădurilor și
Dezvoltării Rurale, cu atribuții și competențe în domeniu, și el poartă viza
Consiliului Legislativ, cea a Ministerului Finanțelor Publice și a Ministerului
Justiției, fiind respectate și normele de tehnică legislativă pentru elaborarea
actelor normative prevăzute de Legea nr. 24/2000.
Prin urmare, așa cum corect a
reținut și instanța de fond, sunt neîntemeiate susținerile
recurentei-reclamante, în sensul că nu a fost prezentată instanței,
„documentația ce a stat la baza elaborării actului contestat” sau că „elaborarea
actului s-a făcut în afara autorității publice inițiatoare”.
Instituirea sistemului sancționator
prin actul administrativ atacat, era necesară pentru a se asigura aplicarea
unitară și obligatorie a prevederilor legale privind desfășurarea activității
de gradare a semințelor de consum (stabilite prin O.U.G. nr. 141/2002, aprobată
cu modificări și completări prin Legea nr. 149/2003, respectiv prin H.G. nr.
1336/2002) și pentru ca implementarea Sistemului Național de Gradare să se
alinieze la standardele europene în vigoare.
În aceste condiții, simplul fapt că
reclamantei nu i-a fost solicitat avizul consultativ scris și motivat la
elaborarea proiectului, nu poate fi reținut ca motiv de nelegalitate a H.G. nr.
1114/2004.
Aceasta, cu atât mai mult, cu cât
art. 29 din H.G. nr. 1114/2004 dispune că pentru contravențiile prevăzute la
art. 26, sunt aplicabile prevederile O.G. nr. 2/2001, privind regimul juridic
al contravențiilor, modificată și completată prin Legea nr. 180/2002, astfel că
orice persoană fizică sau juridică, nemulțumită de modul cum au fost constatate
contravențiile și aplicate sancțiunile, poate urma căile de atac prevăzute de
respectiva ordonanță.
Față de considerentele expuse, constatând că nu
există motive de casare sau modificare a hotărârii pronunțate de instanța de
fond, Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de
Asociația P.A.C.R. împotriva sentinței civile nr. 229 din 9 februarie 2005 a
Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și
fiscal, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 12 ianuarie 2006.