Decizia nr. 460/2007 — ÎCCJ, Secția a II-a civilă — recurs

Reclamanții A.G. și A.E. au investit Judecătoria Iași cu o cerere de constatare a nulității absolute a procesului verbal de licitație nr. 316 din 5 mai 2003 emis de A.V.A.B. București precum și cu anularea tuturor actelor de executare silită în contradictor cu emitentul, motivat de faptul că s-au încălcat mai multe prevederi din O.G. nr. 51/1998 republicată privind valorificarea activelor bancare care este legea specială în materie și anume: art. 39, executorul trecând la executare fără a avea un titlu executor legal, art. 13 alin. (1) și (2) cu referire la art. 1391 C. civ., lipsind notificarea legală, art. 13 alin. (5), executarea fiind făcută după împlinirea termenului de prescripție de 7 ani; art. 74, nefiindu-le eliberat documentul specific, cu avizele și semnăturile prevăzute de Legea contabilității, art. 41 cu privire la evaluarea bunului și publicitatea licitației. Cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 105 și urm. C. proc. civ. și art. 10 C. proc. civ.

Judecătoria Iași, prin sentința nr. 3332 din 21 martie 2006, a admis excepția necompetenței materiale în raport de prevederile art. 44 și 45 din O.U.G. nr. 51/1998 și și-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București.

Astfel investită, în fața curții de apel ca instanță de fond, reclamanții și-au precizat temeiul de drept al cererii de constatare a nulității absolute ca fiind art. 105 – art. 108 C. proc. civ., combinat cu art. 942 – art. 947 C. civ. și în principal 948 C. civ.

Prin întâmpinarea depusă, intimata A.V.A.S. București a invocat excepțiile: autorității de lucru judecat în raport cu sentința nr. 84 din 14 august 2003 a Curții de Apel București, irevocabilă prin decizia nr. 2106/2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție și prescripției dreptului la acțiune în raport de prevederile art. 49 din O.U.G. nr. 51/1998, prima excepție fiind invocată și de intervenientul în interes propriu C.P.T., acesta invocând și excepția tardivității contestației.

Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, prin sentința nr. 171 din 7 iulie 2006, a respins excepția prescripției dreptului material la acțiune și excepția tardivității față de faptul că obiectul cererii îl constituie nulitatea absolută a procesului verbal nr. 316 din 5 mai 2003 iar acțiunea cu privire la aceasta este imprescriptibilă, lăsând neexaminată excepția autorității de lucru judecat invocată de intimata A.V.A.S. București. Pe fond, a fost respinsă acțiunea formulată de contestatorii A.G. și A.E. reținând că lipsa semnăturii proprietarului bunului nu are drept consecințe nulitatea procesului verbal de licitație. Procedura de publicitate a licitației a fost respectată, proprietarului bunului i-a fost comunicat titlul executor iar acesta deși cunoștea despre executare nu a participat la licitație, fapt ce explică lipsa semnăturii sale de pe procesul verbal de licitație. S-a mai reținut că licitația a fost pornită în temeiul contractului de garanție imobiliară nr. 11504 din 17 aprilie 1995 transcris sub nr. 6074 din 18 aprilie 1995 contract ce reprezintă titlu executor conform dispozițiilor art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 51/1998 și că hotărârile date în încuviințarea executării silite a titlului executor în vederea evacuării nu prezintă relevanță în cauza de față.

În contra acestei sentințe au declarat recurs reclamanții pentru motive de nelegalitate și netemeinicie în raport de prevederile art. 304 pct. 7, 8 și 9 C. proc. civ., deoarece nu s-au analizat toate probele și motivele de fapt și de drept, încălcându-se dispozițiile art. 129 și 261 pct. 5 C. proc. civ. În concret, recurenta reiterează susținerile din acțiunea inițial formulată și temeiurile de drept pe care aceasta a fost întemeiată și anume prevederile O.U.G. nr. 51/1998.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimata A.V.A.S. (fostă A.V.A.B.) a invocat pe cale de excepție în baza art. 166 C. proc. civ., excepția puterii lucrului judecat, apreciind ca îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1201 C. civ., față de sentința nr. 84 din 14 august 2003 a Curții de Apel București, irevocabilă prin decizia nr. 2106 din 24 martie 2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție și prin care contestația la executare formulată de aceiași reclamanți având ca obiect anularea procesului verbal de licitație nr. 316 din 5 mai 2003 a fost respinsă, excepție pe care a invocat-o și intimatul C.P.T. prin concluzii scrise depuse la dosar.

Prin răspunsul la întâmpinare formulat în scris, recurenții au solicitat respingerea excepției puterii lucrului judecat, în cauză nefiind întrunite condițiile art. 1201 C. proc. civ.

Cu privire la excepția puterii lucrului judecat, care potrivit art. 166 C. proc. civ., se poate ridica de părți sau de judecător, chiar înaintea instanței de recurs și care potrivit art. 304 1 C. proc. civ., raportat la art. 306 C. proc. civ., se constituie în motiv de ordine publică, Înalta Curte constată temeinicia acesteia pentru considerentele care urmează. Prin sentința nr. 84 din 14 august 2003, Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, a respins, ca neîntemeiată, contestația debitorilor A.G. și A.E. la executarea silită efectuată de A.V.A.S. și prin care au solicitat să se constate nulitatea procesului verbal de licitație nr. 316 din 5 mai 2003 prin care s-a adjudecat în favoarea pârâtului cumpărător C.P.T. apartamentul proprietatea lor și desființarea contractului de garanție imobiliară din 17 aprilie 1995, transcris sub nr. 6074 din 18 aprilie 1995 în C.F. de pe lângă Judecătoria Iași. Prin aceeași sentință s-au respins, ca nefondate, excepțiile invocate de contestatori respectiv a lipsei calității procesual active a A.V.A.B. de a începe executarea silită asupra garanției imobiliare, a prescripției executării, a nedepunerii cauțiunii de către contestatori invocată de intimata A.V.A.B., a excepțiilor invocate de intimatul C.P.T. privind lipsa calității sale procesual pasive și introducerii tardive a contestației la executare. Sentința nr. 84/2003 suscitată a rămas irevocabilă prin decizia nr. 2106 din 24 martie 2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție care a respins recursul declarat de contestatorii A.G. și A.E. ca nefondat. În cauza de față aceiași reclamanți au solicitat constatarea nulității absolute tot a procesului verbal de licitație nr. 316 din 5 mai 2003 care s-a emis de A.V.A.S. în executarea aceluiași contract de garanție imobiliară din 17 aprilie 1995, contradictor cu emitentul A.V.A.S. București adjudecatarul C.P.T. intervenind în nume propriu, conform cu procedura de soluționare instituită de art. 44 și urm. din O.U.G. nr. 51/1998 privind valorificarea unor active ale statului, fapt ce a determinat declinarea de competență de la Judecătoria Iași la Curtea de Apel București. Completarea în fața acestei instanțe a temeiului de drept a cererii în sensul că se solicită constatarea nulității absolute a procesului verbal în speță și pentru cauze de drept comun nu este de natură să schimbe cadrul procesual determinat de O.U.G. nr. 51/1998 și care este unul execuțional în raport de scopul legii astfel cum este el configurat prin art. 1 din ordonanță. Procesul verbal nr. 316 din 5 mai 2003 a fost întocmit de comisia de licitație desemnată de A.V.A.S. în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 51/1998 privind valorificarea unor active bancare, republicată, aprobată prin Legea nr. 409/2001, în forma în vigoare la acea dată, iar potrivit art. 83 din ordonanță debitorii pot contesta în justiție măsurile dispuse de A.V.A.S. potrivit ordonanței, așa încât cererea de față are caracterul unei contestații la executare chiar dacă prin ea se solicită nulitatea absolută a unui act execuțional pentru o cauză de drept comun. Cum validitatea procesului verbal de licitație a fost analizată prin sentința nr. 84/2003 a Curții de Apel București, irevocabilă, sub toate aspectele de drept special și comun, în contradictoriu cu aceleași părți, în aceeași calitate: debitori garanți, reclamanții, de creditor, A.V.A.S., și adjudecatar, C.P.T., cererea în anularea lui fiind respinsă, o a doua cerere cu același obiect și cauză cum este cererea de față în contradictor cu aceleași părți în aceiași calitate încalcă puterea de lucru judecat.

Drept urmare, Înalta Curte de Casație și Justiție, reținând întrunite condițiile prevăzute de art. 1201 C. civ., sub aspectul triplei identități de obiect, cauză și părți apreciază ca întemeiată, excepția puterii de lucru judecat, constituită în motiv de ordine publică și, în consecință, va admite recursul conform art. 304 1 C. proc. civ., raportat la art. 306 C. proc. civ., va modifica sentința atacată, în raport de art. 48 din O.U.G. nr. 51/1998 republicată și va respinge contestația la executare formulată de debitori, constatând existența autorității de lucru judecat în raport de sentința nr. 84/2003 a Curții de Apel București, irevocabilă prin decizia nr. 2106 din 24 martie 2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.