ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 20.03.2007

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2482/2007

HOTĂRÂRE
20.03.2007
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2482/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin notificarea din 26 octombrie

2001 petentul R.C.I. a solicitat, în temeiul Legii nr. 10/2001, art. 36,

acordarea de despăgubiri pentru bunurile mobile preluate din patrimoniul

tatălui său, R.I., în temeiul Legii nr. 119/1948, prin procesul-verbal din 16

iunie 1948.

La data de 16 februarie 2005

petentul R.C.I. a chemat în judecată Primăria municipiului Băilești, Prefectura

județului Dolj și Ministerul Finanțelor Publice și a solicitat obligarea

pârâților la plata de despăgubiri bănești pentru bunurile mobile menționate.

Tribunalul Dolj, secția civilă, prin

sentința civilă nr. 647 din 15 iunie 2005 a respins acțiunea.

Soluția a fost menținută prin

decizia civilă nr. 273 din 29 martie 2006 a Curții de Apel Craiova, secția

civilă, prin care a fost respins apelul declarat de petentul R.C.I. împotriva

sentinței civile nr. 647 din 15 iunie 2005 a Tribunalului Dolj, secția civilă.

S-a reținut că prin decizia civilă

nr. 636 din 16 martie 1994 a Curții de Apel Craiova, secția civilă, și sentința

civilă nr. 106 din 22 ianuarie 1996 a Judecătoriei Băilești, pronunțate în două

litigii diferite Primăria comunei Băilești a fost obligată să lase în deplină

proprietate și posesie petentului R.C.I. și sorei sale, R.F. imobilul situat în

Băilești, teren și construcții, preluate de Statul Român din patrimoniul autorului

lor, R.I., în baza Legii nr. 119/1948.

S-a arătat că dispozițiile art. 6

alin. (2) din Legea nr. 10/2001 astfel cum a fost modificată și completată prin

Legea nr. 247/2005 nu sunt aplicabile în speță întrucât bunurile mobile nu mai

există în natură.

În termen legal, împotriva deciziei

civile nr. 273 din 29 martie 2006 a Curții de Apel Craiova, secția civilă, a

declarat recurs petentul R.C.I., a solicitat modificarea în temeiul art. 9 C.

proc. civ. și a susținut, în esență, că: 1. are calitatea de moștenitor al

părinților săi R.I. și R.V.; 2. în speță se aplică dispozițiile art. 6 alin. (1)

din Legea nr. 10/2001 care consideră bunurile mobile încorporate imobilelor

preluate în mod abuziv, imobile prin destinație.

Recursul urmează să fie respins ca

nefondat pentru următoarele considerente.

Din certificatul de moștenitor depus

la fila 24 dosar nr. 1139/2005, nr. 23 din 28 ianuarie 1999 rezultă că numai I.F.

are calitatea de moștenitoare a defuncților R.I., decedat la data de 16

septembrie 1966 și R.V., decedată la data de 8 februarie 1983. În cuprinsul

actului notarial se menționează că petentul R.C.I. este străin de cele două

succesiuni conform declarațiilor autentice ale acestuia nr. 266/1999 și nr. 267/1999.

Potrivit art. 6 din Legea nr. 10/2001,

astfel cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 247/2005, prin

imobile se înțeleg terenurile, cu sau fără construcții, cu oricare din

destinațiile avute la data preluării în mod abuziv, precum și bunurile mobile

devenite imobile prin încorporare în aceste construcții, alin. (1). Măsurile

reparatorii privesc și utilajele și instalațiile preluate de stat sau de alte

persoane juridice odată cu imobilul, în afară de cazul în care au fost

înlocuite, casate sau distruse.

În speță, imobilele preluate în

temeiul Legii nr. 119/1948 din patrimoniul lui R.I. au fost restituite prin

hotărâri judecătorești pronunțate în litigii separate.

Bunurile mobile referitor la care

petentul susține că au reprezentat „utilaje și instalații” preluate odată cu

imobilul, teren și construcție, nu mai există.

Ca atare, just curtea de apel a

reținut că, în atare situație, nu pot fi acordate măsuri reparatorii în

condițiile Legii nr. 10/2001 astfel cum a fost modificată și completată prin

Legea nr. 247/2005.

Față de considerentele menționate,

Curtea va respinge recursul ca nefondat.

Respinge recursul declarat de reclamantul

R.C. împotriva deciziei civile nr. 273 din 29 martie 2006 a Curții de Apel

Craiova, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 martie 2007.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2010-03-09
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1537/2010
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la 26 septembrie 2006 pe rolul Tribunalului Dolj, reclamantul F.I.N. a chemat în judecată pârâții Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și
ÎCCJ 2007-11-12
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7624/2007
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Adresându-se Tribunalului Dolj, la data de 27 aprilie 2005, reclamanta I.S. a contestat, în temeiul Legii nr. 10/2001, dispoziția nr. 5895 din 18 martie 2
ÎCCJ 2006-12-11
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 10208/2006
Deliberând asupra recursurilor civile de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 397 din 3 noiembrie 2004, Tribunalul Dolj a respins contestația formulată de reclamanta M.E., împotriva dispo
ÎCCJ 2008-04-14
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2469/2008
legi, ei neavând calitatea procesuală activă de a solicita anularea acestor acte. S-au mai depus la dosar adresa nr. 14005/2007 a Primăriei Băilești, anexă la adresă, copie titlu de proprietate 1242-9672 eliberat pe numele lui S.D. pentru s
ÎCCJ 2007-03-14
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2323/2007
t în calitate de moștenitoare a părinților chiar dacă redactarea din notificare este puțin confuză. Referitor la restituirea suprafeței de 170 mp a învederat că, potrivit art. 1 din Legea nr. 10/2001, restituirea în natură era obligatorie,
Sursă