ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5295/2006

Deliberând în condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra cauzei

civile de față, a reținut următoarele:

Tribunalul Alba Iulia, prin sentința

civilă nr. 73 din 16 aprilie 2004, pronunțată în dosarul nr. 2012/2004, a

respins acțiunea civilă formulată de reclamanții S.P., S.M. și M.V. împotriva dispoziției

nr. 809 din 3 martie 2004 emisă de pârâta Primăria municipiului Aiud, prin

primar, în temeiul Legii nr. 10/2001.

Pentru a pronunța hotărârea, s-a

reținut că imobilul înscris în C.F. Bobâlna de Jos a fost proprietatea

antecesorilor reclamanților, imobil aflat în prezent în proprietatea

reclamanților.

În prelungirea casei există o

construcție în care a existat o moară de măcinat grâu și porumb care a

continuat să funcționeze după anul 1960, avându-l ca morar pe proprietarul

utilajelor. Parte din utilaje s-au defectat, au fost înlocuite de următorul

morar și apoi demontate.

Reține instanța că nu s-au făcut

dovezi privind preluarea acestor utilaje de către instituții ale Statului Român

sau alte întreprinderi în perioada anilor 1970 și, ca atare, cerințele art. 6

din Legea nr. 10/2001 nu sunt îndeplinite.

Se mai arată că acțiunea formulată

de M.V. va fi respinsă pentru lipsa capacității de exercițiu, care la data

promovării acțiunii era decedată.

Apelul declarat de reclamanții S.P.

și S.M. împotriva acestei sentințe a fost respins, ca nefondat, prin decizia

nr. 322/A din 11 martie 2005 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, în

dosarul nr. 7001/2004.

Prin considerentele deciziei s-au

reținut cele ce succed.

Din probele administrate în cauză

rezultă că moara nu mai exista în posesia antecesorilor reclamanților încă din

1960.

Reține instanța că reclamanții nu au

calitate procesuală pentru a formula cererea de despăgubiri întrucât nu sunt

succesorii proprietarilor tabulari anteriori, P.A. și C.V., deoarece după P.A. s-a

intabulat ca proprietar M.V., care la rândul său, a transmis proprietatea

reclamanților în baza unui contract de întreținere.

Reclamanții au dobândit doar un

drept determinat, în care nu se includ bunurile care fac obiectul litigiului.

Împotriva deciziei au declarat

recurs reclamanții-apelanți, întemeiat în baza dispozițiilor art. 304 pct. 7-9 C.

proc. civ.

Prin dezvoltarea motivelor de recurs

este criticată decizia sub aspectul greșitei interpretări a probelor

administrate, a ignorării faptului că recurenta S.M. este nepoata de fiu

predecedat a lui P.A..

Reținerea lipsei calității

procesuale pasive este nelegală în condițiile în care ea nu a fost pusă în

dezbaterea părților.

Analizând hotărârea recurată prin

prisma criticilor formulate, Înalta Curte a reținut următoarele:

Potrivit art. 24 din Constituție,

dreptul la apărare este garantat. El cuprinde întregul complex de drepturi și

garanții procesuale care sunt instituite de lege pentru a da posibilitate

părților să-și apere interesele legitime.

Instanța de apel reținând în

considerente lipsa calității procesuale a reclamanților, fără a pune în

discuția părților excepția de fond, peremptorie și absolută, a încălcat dreptul

la apărare al reclamanților.

Aceasta pentru că părțile trebuie să

aibă posibilitatea să-și exprime punctul de vedere în mod real asupra tuturor

chestiunilor care interesează rezolvarea pricinilor.

Ca atare, în cauză sunt incidente

dispozițiile art. 304 pct. 5 C. proc. civ.

Drept consecință, în temeiul art. 312

alin. (1), (2) și (3) C. proc. civ., recursul reclamanților va fi admis, iar

decizia va fi casată pentru încălcarea normelor de procedură ce atrage

nulitatea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecarea apelului la aceeași

instanță.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de

reclamanții S.P. și M. împotriva deciziei nr. 322 A din 11 martie 2005 a Curții

de Apel Alba Iulia, secția civilă, pe care o casează și trimite cauza spre

rejudecarea apelului la aceeași instanță.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, 30 mai 2006.