ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2563/2006

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința comercială nr. 265 din 18 ianuarie 2005 pronunțată în dosar nr. 11617/2004 al Tribunalului București, secția a VI-a comercială, s-a respins acțiunea formulată de reclamanta A.F.P. sector 3 București împotriva pârâtei S.C. S. SRL București pentru constatarea nulității de drept a mențiunii radierii acestei societăți din registrul comerțului. Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut, în esență, că reclamanta nu a făcut dovada existenței unor creanțe bugetare, nu a emis un titlu executoriu împotriva pârâtei, nu a demarat formele de executare silită și nici nu a dovedit radierea societății din evidențele Oficiului Registrului Comerțului.

Prin urmare, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de Legea nr. 428/2002 și art. 1169 C. civ., acțiunea a fost respinsă. Apelul declarat de reclamantă împotriva acestei hotărâri a fost admis prin decizia comercială nr. 347 din 21 aprilie 2005 pronunțată în dosar nr. 631/2005 al Curții de Apel București, secția a V-a comercială. Instanța de control judiciar constatând că societatea a fost dizolvată de drept și radiată din registrul comerțului în baza unei încheieri irevocabile, că nu mai are capacitate de folosință, condiție esențială pentru a dobândi calitatea de parte în procesul civil, a admis această excepție, cu consecința respingerii acțiunii reclamantei ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără capacitate procesuală.

Împotriva acestei soluții a declarat recurs reclamanta, criticând-o pentru motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. În mod concret, recurenta invocă faptul că concluzia instanței de apel conform căreia societatea pârâtă nu are capacitate de folosință și în consecință nici calitate procesuală este greșită, deoarece Legea nr. 428/2002 a prevăzut cazurile de nulitate a radierii din registrul comerțului pentru ipoteza existenței unor datorii bugetare. SC S. SRL, se află în această situație, contrar celor reținute de prima instanță, astfel încât soluția corectă era aceea de admitere a apelului și respectiv a acțiunii în sensul constatării nulității radierii. Examinând recursul formulat prin prisma motivelor invocate, art. 304 pct. 9 C. proc.

civ., Legea nr. 428/2002, Curtea constată că acesta este întemeiat, admițându-l ca atare, conform art. 312 alin. (1) și (5) C. proc. civ. Astfel, potrivit art. 5 alin. (4), modificat prin Legea nr. 428/2002 pentru aprobarea O.U.G. nr. 181/2001 pentru modificarea și completarea Legii nr. 314/2001 „radierea este nulă de drept în toate cazurile privitoare la societățile comerciale cu datorii față de bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, la datoria publică internă, precum și față de alți creditori cu care au litigii aflate pe rolul instanțelor judecătorești”. Prin urmare, întrucât legea prevede în mod expres că pentru oricare din ipotezele anterioare, radierea este „nulă de drept”, iar efectele nulității sunt retroactive, instanța de apel trebuia să procedeze la analizarea cauzei în baza criticilor formulate de reclamantă pe fond.

Admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei întemeiată pe lipsa capacității de folosință a societății comerciale radiate din registrul comerțului este rezultatul interpretării greșite a textului legal anterior citat, critica formulată de recurentă fiind întemeiată sub acest aspect. În consecință, fiind incidente dispozițiile art. 312 alin. (5) C. proc. civ., în sensul că instanța de apel „a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului”, soluția ce se impune este aceea de admiterea recursului, casarea deciziei și trimiterea cauzei pentru soluționarea criticilor de fond formulate de reclamantă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de reclamanta A.F.P. Sector 3 București împotriva deciziei nr. 347 din 21 aprilie 2005 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială, pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare aceleeași instanțe. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 septembrie 2006.