ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 9734/2006
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 9734/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.
195 din 23 februarie 2005, Tribunalul Prahova a respins excepția lipsei
calității procesuale pasive a SC I.M. SA; a respins contestația
formulată de contestatorii A.N., A.C., A.M., A.A. și S.M., în
contradictoriu cu intimata SC I.M. SA și A.V.A.S.; contestatorii au fost
obligați să plătească intimatei SC I.M. SA, suma de
28.300.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel,
instanța de fond a reținut că, autorul contestatorilor deși
a fost asociat la societatea în nume colectiv „La doi moldoveni” până la
data de 15 martie 1945, când a fost dizolvată, din înscrisurile existente
la dosarul cauzei nu rezultă că acesta împreună cu M.G. au avut
în proprietate imobilul în litigiu. Singurul act de proprietate existent la
dosarul cauzei, fiind actul de vânzare-cumpărare din 26 august 1933 în
baza căruia N.A. și M.G. au cumpărat un teren loc viran, în
suprafață de 335 mp existent în Ploiești, județul Prahova.
Cu privire la excepția lipsei
calității procesuale pasive invocată de SC I.M. SA, se
reține de către instanța de fond faptul că, prin
contestația precizată, se solicită anularea deciziei nr. 2/2004
emisă de intimata SC I.M. SA, situație în care calitatea
procesuală activă a acesteia este pe deplin justificată.
Curtea de Apel Ploiești, prin
decizia civilă nr. 1065 din 6 decembrie 2005, a admis apelul formulat de
contestatorii A.N., A.M., S.M., A.A. împotriva sentinței civile nr. 195
din 23 februarie 2005 pronunțată de Tribunalul Prahova, în
contradictoriu cu intimata SC I.M. SA și A.V.A.S. București și
pe cale de consecință: a schimbat în tot sentința civilă
atacată în sensul că a admis în parte contestația; a anulat
decizia nr. 2/2004 emisă de SC I.M. SA Ploiești; a obligat pe
intimata SC I.M. SA Ploiești către apelanți la despăgubiri
pentru ½ din imobilul situat în Ploiești, județul Prahova compus din
teren în suprafață de 1338 mp și construcțiile, astfel cum
au fost identificate prin raportul de expertiză D.L.; a respins restul de
contestație ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel,
instanța de apel a reținut că, autorul reclamanților a fost
proprietarul imobilului în litigiu, respectiv termenul în suprafață
de 1338 mp și construcțiile existente, identificate de expertul
constructor D.L. Această situație rezultă și din decizia
nr. 23/1980, precum și din actul de vânzare-cumpărare din 26 august
1933, actul de vânzare-cumpărare din 16 decembrie 1925.
Împotriva deciziei civile mai sus
menționată, a declarat recurs SC I.M. SA, criticând-o ca fiind
nelegală, invocând art. 304 pct. 9 C. proc. civ., deoarece:
- Intimații-reclamanți nu
au făcut dovada că sunt persoane îndreptățite la
măsuri reparatorii constând în restituire în natură sau prin
echivalent, conform art. 3 din Legea nr. 10/2001 republicată.
- Intimații-reclamanți nu
au făcut dovada calității de moștenitori ai autorului A.N.
decedat în 1951. În acest sens nu au depus nici un act doveditor.
- Instanța de apel în mod
greșit a reținut faptul că intimații-reclamanți sunt
îndreptățiți să primească despăgubiri pentru
suprafața de 1400 m, de vreme ce din contractul de vânzare-cumpărare
întocmit în 1933 rezultă că autorul N.A. și M.G. au
cumpărat un teren viran în suprafață de 335 mp situat în
Ploiești, județul Prahova.
- Intimații-reclamanți nu
au depus nici un act cu care să dovedească că autorul lor a avut
în proprietate fabrica de teracotă revendicată. Dimpotrivă din
înscrisurile de la dosar rezultă că fabrica de teracotă
respectivă a făcut obiectul unui contract de închiriere ai cărui
beneficiari au fost autorul A.N. și M.G.
- Instanța de apel în mod
greșit a obligat-o pe SC I.M. SA la plata de despăgubiri și
pentru construcție de vreme ce reclamanții nu au făcut dovada
existenței construcției respective.
- Instanța de apel greșit
a considerat că preluarea imobilului în litigiu s-a făcut abuziv,
prin naționalizare, de vreme ce reclamanții nu au indicat actul de
naționalizare respectiv.
Recursul este fondat.
Reclamanții A.N., A.C., A.M., A.A.,
S.M., au chemat în judecată pe pârâta SC I.M. SA Ploiești, solicitând
în condițiile Legii nr. 10/2001 republicată ca pârâta să fie
obligată să-i restituie prin echivalent ½ din imobilul situat în
municipiul Ploiești, imobil compus din teren în suprafață de circa
1400 mp și construcție din zid de cărămidă
existentă pe terenul respectiv, ce a avut destinația de fabrică
pentru confecționarea vaselor din teracotă.
Cu alte cuvinte, demersul
reclamanților este acela de a primi prin echivalent ½ din imobilul situat
în municipiul Ploiești, compus din teren în suprafață de 1400 mp
și construcție din zid de cărămidă ce a avut
destinația de fabrică pentru confecționarea sobelor de
teracotă, existentă pe terenul respectiv, în condițiile Legii
nr. 10/2001.
În acest cadru legal instanța
de apel era datoare să cerceteze dacă terenul revendicat are
suprafață de 1400 mp cât au solicitat reclamanții sau terenul litigios
are suprafața de 335 mp așa cum rezultă din actele de
vânzare-cumpărare încheiate la data de 26 august 1933, f. 13 dosar fond.
De asemenea instanța de apel
trebuia să ordone reclamanților să depună acte cu care
să dovedească faptul că autorul lor a avut în proprietate
fabrica de teracotă revendicată.
Se impune ca reclamanții
să depună la dosar actul de naționalizare a imobilului în
litigiu, despre care fac vorbire în petitul acțiunii.
În speță, probatoriul
administrat este insuficient pentru a stabili o situație de drept și
de fapt corectă astfel că sunt întrunite condițiile de casare
prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În consecință, se va
admite recursul declarat de pârâta SC I.M. SA împotriva deciziei civile nr.
1065 din 6 decembrie 2005 a Curții de Apel Ploiești.
Se va casa decizia atacată
și se va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
În conformitate cu dispozițiile
art. 315 alin. (3), C. proc. civ. după casare instanța de trimitere
va ține seama de toate motivele invocate înaintea instanței a
cărei hotărâre a fost casată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta
SC I.M. SA împotriva deciziei civile nr. 1065 din 6 decembrie 2005 a
Curții de Apel Ploiești.
Casează decizia atacată
și trimite cauza, spre rejudecare, Curții de Apel Ploiești.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi
27 noiembrie 2006
.