ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3448/2006

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 25 aprilie 2001 pe rolul Tribunalului Dolj, reclamanții D.A.M. și D.C.F. au chemat în judecată pârâții SC M.S. SA Craiova și A.P.A.P.S. solicitând ca instanța să dispună restituirea în natură a imobilului compus din 1146 mp teren, clădire – moară cu instalațiile aferente, situat în Filiași, județul Dolj.

În motivarea cererii reclamanții au arătat că: - sunt nepoți de fiică ai proprietarului imobilului, acesta dobândind bunul în anul 1927; - prin Legea nr. 119/1948 moara a fost în mod abuziv naționalizată; - reclamanților li s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru o parte din terenul aferent morii, în suprafață de 1,5 ha, potrivit prevederilor Legii nr. 18/1991, mai puțin curtea acesteia de 1146 mp - notificarea adresată în temeiul Legii nr. 10/2001 a rămas fără rezultat, pârâtele răspunzând că restituirea în natură nu este legalmente posibilă. Pârâta SC M.S. SA Craiova a formulat întâmpinare, solicitând respingerea cererii întrucât titlul statului este valabil, privatizarea s-a făcut în condiții legale, astfel încât reclamanții au dreptul doar la măsuri reparatorii în echivalent; pârâta a mai invocat și prevederile art. 6 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, susținând că utilajele și instalațiile morii au fost înlocuite și casate.

Aceeași pârâtă a formulat cerere de chemare în garanție împotriva A.P.A.P.S. și a Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice, în temeiul art. 60-63 C. proc. civ., solicitând ca în situația în care va cădea în pretenții să-i fie restituit prețul plătit și să fie despăgubită cu sporul de valoare al imobilului. Examinând probatoriile cu înscrisuri și cele trei rapoarte de expertiză ( construcții, topometrică și morărit), Tribunalul Dolj a pronunțat sentința civilă nr. 87 din 25 februarie 2003 prin care a respins atât acțiunea principală cât și cererea de chemare în garanție.

Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut în esență că: - moara în litigiu a fost naționalizată în mod legal, caracteristicile sale tehnice încadrându-se în dispozițiile Legii nr. 119/1948; - actualmente bunul se află cu titlu valabil în patrimoniul unei societăți comerciale privatizate; - reclamanții sunt îndreptățiți doar la măsuri reparatorii în echivalent, potrivit prevederilor art. 28 și art. 29 din Legea nr. 10/2001. Apelul declarat de reclamanți împotriva acestei sentințe, prin care au susținut că în mod greșit nu le-a fost primită cererea de restituire în natură a imobilului, a fost respins ca nefondat, cu o motivare asemănătoare celei a instanței de fond, prin decizia civilă nr. 472 din 16 decembrie 2003 a Curții de Apel Craiova.

Reclamanții au atacat decizia prin recursul de față, în care au invocat prevederile art. 304 pct. 7, 8, 9 și 10 C. proc. civ. și au arătat în principal că: - moara în litigiu nu se încadra în prevederile Legii nr. 119/1948 întrucât avea un valț de 60 cm și nu de 80 cm, așa cum în mod greșit a reținut instanța; - intimata-pârâtă SC M.S. SA Craiova este un cumpărător de rea-credință, astfel încât sunt incidente prevederile art. 46 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 privind nulitatea dobândirii în astfel de condiții. - în mod greșit instanța de apel nu a încuviințat efectuarea unui supliment la raportul de expertiză tehnică, care ar fi lămurit aspectele controversate. Intimata-pârâtă SC M.S. SA Craiova a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat.

Pe parcursul soluționării recursului, D.A.M. a decedat (la 26 septembrie 2005), în cauză fiind introduși, conform art. 243 pct. 1 C. proc. civ. moștenitorii săi: D.L.M., D.C.D. și D.B. De asemenea, intimata-pârâtă A.P.A.P.S. a devenit A.V.A.S. Examinând legalitatea hotărârilor în raport de criticile formulate, Înalta Curte reține că recursul nu este întemeiat în sensul considerațiilor ce succed. Sub un prim aspect se constată că este corectă concluzia instanțelor în sensul că bunul în litigiu a fost naționalizat cu respectarea prevederilor art. 1 pct. 50 din Legea nr. 119/1948, ceea ce atrage incidența în cauză a dispozițiilor art. 27 din Legea nr. 10/2001. Astfel, potrivit textului citat din Legea nr. 119/1948, au fost supuse naționalizării toate morile sistematice având cel puțin un valț dublu pentru grâu sau porumb și o capacitate de măcinat de minimum un vagon la 24 de ore.

Concluziile raportului de expertiză tehnică în domeniul morăritului, la care reclamanții au formulat obiecțiuni numai în ceea ce privește valoarea utilajelor, au fost în sensul că, prin caracteristicile tehnice, moara în litigiu se încadrează în categoria vizată de textul menționat. Această apreciere, necontestată la fond, se coroborează și cu certificatul nr. 604/1993 eliberat de Arhivele Statului Dolj, din care rezultă că autorul reclamanților a figurat în anexele la Legea nr. 119/1948 cu „o moară cu motor de 80 Hp, valțul 1/800, pietre 3/36 și o capacitate de măciniș de 15000 kg porumb în 24 de ore”. În aceste condiții, copia xerox a unui „referat” inform datând din iulie 1948 și neprezentând nici cea mai mică garanție de autenticitate a fost în mod corect considerată de instanța de apel ca nerelevantă.

Pe de altă parte, față de achiesarea la fond a reclamanților la concluziile expertizei tehnice cu privire la caracteristicile morii, apare ca justificată respingerea în apel a cererii de efectuare a unui supliment al lucrării, cu obiectivul (de altfel de neprimit pentru că excede sfera atribuțiilor expertului) de a se stabili „dacă moara a fost naționalizată legal sau nu”. În fine, recurenții-reclamanți nu au administrat nici o probă în sprijinul tezei lor (formulate abia în recurs), în sensul că intimata-pârâtă SC M.S. SA Craiova ar fi fost de rea-credință la dobândirea bunului în cadrul procesului de privatizare. În consecință, cum hotărârile sunt în întregime legale și temeinice, recursul va fi respins ca nefondat conform prevederilor art. 312 alin. (1) teza a II – a C. proc.

civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții D.A.M. și D.C.F. împotriva deciziei nr. 472 din 16 decembrie 2003 a Curții de Apel Craiova secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 31 martie 2006 .