ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 18.05.2007

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4040/2007

HOTĂRÂRE
18.05.2007
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4040/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea introductivă de

instanță, înregistrată la data de 10 august 2001 la Tribunalul Dolj și

întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 10/2001, reclamanta Ț.C. a contestat decizia

nr. 1048 din 17 iulie 2001 emisă de pârâta SC M.S. SA, solicitând ca prin

hotărârea ce se va pronunța, pârâta să fie obligată la restituirea în natură a

imobilului cu destinație „moară țărănească” împreună cu terenul și utilajele

aferente situate în Galicea Mare, județul Dolj.

În motivare a arătat că, în mod

abuziv și fără despăgubiri, statul a preluat acest imobil proprietatea sa, iar,

în urma notificării, adresată Primăriei Galicea Mare cât și SC M.S. SA, aceasta

din urmă i-a respins notificarea, cu motivarea că a cumpărat moara și a dotat-o

cu utilaje și instalații noi față de cele preluate la data naționalizării. În

decizia contestată se mai arată că prin sentința civilă nr. 2323/2000 a fost

respinsă acțiunea în revendicare cu privire la același imobil iar reclamanta

este îndrumată să se adreseze la organele statului care au efectuat

privatizarea.

La termenul din data de 31 ianuarie

2002 a fost introdusă în cauză A.P.A.P.S.

La data de 1 aprilie 2002 acțiunea a

fost precizată și alături de reclamanta Ț.C., reclamanții B.G., D.V., N.V.M.

toți succesori ai defunctului D.P. au solicitat și restituirea în natură a

suprafeței de 400 mp.

Prin sentința civilă nr. 227 din 25

aprilie 2003 Tribunalul Dolj a respins acțiunea.

Pentru a pronunța această hotărâre,

instanța a reținut în esență, în urma analizării materialului probator, că la

data naționalizării moara se încadra în prevederile Legii nr. 119/1948, că

preluarea s-a făcut cu titlu valabil și că între părți a mai existat un

litigiu, având ca obiect o acțiune în revendicare cu privire la același imobil,

promovată pe calea dreptului comun și respinsă prin sentința civilă nr.

2323/2000 a Judecătoriei Băilești cu motivarea că moara a fost preluată în mod

legal.

Împotriva acestei sentințe

reclamanții au formulat apel, criticând-o pentru că a respins acțiunea în

temeiul excepției autorității de lucru judecat, fără a fi pusă în discuția

părților, arătând că, de altfel, nu sunt întrunite elementele caracteristice

ale autorității de lucru judecat.

Mai arată reclamanții că preluarea

morii nu s-a făcut cu titlu, deoarece nu au fost respectate dispozițiile Legii

nr. 119/1948 respectiv moara nu era o moară sistematică ci țărănească și nu

s-au acordat despăgubiri.

Prin decizia civilă nr. 648 din 28

februarie 2005 Curtea de Apel Craiova a respins apelul confirmând soluția

instanței de fond în baza acelorași considerente.

Instanța a reținut că deși nu există

identitate de cauză între cele două litigii cele reținute în soluționarea

primului litigiu pot fi valorificate în soluționarea celui de-al doilea

litigiu.

Rapoartele de expertiză de la fond

și din apel, coroborate cu restul materialului probator confirmă împrejurarea

că moara era sistematică, deci au fost respectate dispozițiile Legii nr.

119/1948.

Instanța a mai reținut că bunul nu

poate fi restituit în natură fiind evidențiat în patrimoniul unei societăți

comerciale privatizate cu respectarea dispozițiilor legale, care nu are

obligația restituirii în natură și că reclamanții își pot valorifica drepturile

în această situație, în contradictoriu cu A.V.A.S.

În fine, a mai reținut instanța că

reclamanții nu au solicitat măsuri reparatorii.

Împotriva acestei decizii

reclamanții au declarat recurs invocând dispozițiile art. 304 pct. 8, 9 și 10

Sunt reluate criticile formulate în

apel, invocându-se în esență că prin nerespectarea condițiilor impuse de Legea

nr. 119/1948 (nu era moară sistematică și nu s-au acordat despăgubiri)

preluarea s-a făcut fără titlu și pe cale de consecință bunul nu a intrat legal

în patrimoniul SC M.S. SA.

Intimata A.V.A.S. a formulat

întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului.

Recursul este fondat și pentru

considerentele ce vor fi expuse va fi admis.

Așa cum rezultă din conținutul

dosarului nr. 20335/1/2005 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția

civilă și de proprietate intelectuală, (filele 53-57) reclamantul D.V. a

decedat la data de 12 februarie 2002. Acțiunea a fost introdusă la data de 10

august 2001 și precizată la data de 1 aprilie 2002, când au devenit reclamanți

alături de Ț.C. și N.V.M., B.G. și D.V., dar, după decesul reclamantului D.V.

Conform contractului de cesionare de

drepturi litigioase aflat la fila 43 al Înaltei Curți de Casație și Justiție

reclamanta B.G. a vândut drepturile litigioase către S.A.A. și S.M.

Reclamantul D.V., era decedat la

data precizării acțiunii, și numai putea figura în proces.

Capacitatea de folosință este un

element al capacității civile (parte a capacității juridice) alături de

capacitatea de exercițiu și constă în aptitudinea persoanei de a avea drepturi

și obligații civile.

Capacitatea de folosință exprimă

calitatea persoanei de a fi subiect de drept civil, titular de drepturi și

obligații civile.

Așa fiind, la data de 12 februarie

2002 încetând capacitatea de folosință a lui D.V. prin deces conform art. 7 din

Decretul nr. 31/1954, și întrucât acțiunea a fost precizată la data de 1

aprilie 2002 când acesta nu mai putea fi subiect de drepturi și obligații

civile.

Deoarece această împrejurare nu a

fost avută în vedere la instanța de fond și nici la instanța de apel, cele două

hotărâri judecătorești vor fi casate urmând ca instanța de trimitere să aibă în

vedere și să analizeze ca apărări de fond criticile formulate cu ocazia

prezentului recurs.

Admite recursul declarat de

reclamanții Ț.C., N.V.M., S.A.A., S.M. și D.T.G. împotriva deciziei civile nr.

648 din 28 februarie 2005 a Curții de Apel Craiova, secția civilă.

Casează decizia și sentința civilă nr. 227 din 25 aprilie 2003 a

Tribunalului Dolj și trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Dolj.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 mai 2007.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2007-01-17
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 312/2007
Asupra recursului civil de față, constată: Prin cererea notificată SC M.S. SA Craiova sub nr. 412/N/2001 de BEJ B.M.E., petenții P.E.T. și T.C.L. au solicitat restituirea în natură a imobilului moară sistematică nr. 1 situat în comuna Pleni
ÎCCJ 2006-03-31
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3448/2006
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 25 aprilie 2001 pe rolul Tribunalului Dolj, reclamanții D.A.M. și D.C.F. au chemat în judecată pârâții SC M.S. SA Cr
ÎCCJ 2007-01-23
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 496/2007
Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin cererea înregistrată sub nr. 1920 din 10 mai 2004 reclamantul C.N. a chemat în judecată pe pârâta SC M.S. SA Craiova și a solicitat să fie obligată
ÎCCJ 2007-06-21
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5104/2007
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Contestatorii I.D. și I.V. au solicitat Tribunalului Dolj, pe rolul căruia cauza a fost înregistrată sub nr. 2899/CIV/2005, anularea deciziei nr. 1412 din
ÎCCJ 2008-06-26
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4262/2008
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj la data de 7 august 2003 reclamantul F.I. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții SC M.S. SA, Prim
Sursă