ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2630/2007

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea pronunțată la 2 mai 2007, Curtea de Apel Brașov a dispus, printre altele, menținerea stării de arestare preventivă a apelantului intimat inculpat H.G., temeiurile care au fost avute în vedere la luarea acesteia menținându-se în continuare, și, în ce privește persoana inculpatului existând date că lăsarea sa în libertate aduce prejudicii ordinii de drept și publice. Împotriva încheierii, apelantul intimat inculpat, în termenul legal, a declarat recurs, cale de atac motivată oral pe nemenținerea, în ce-l privește, a temeiurilor de fapt și de drept care au dus la luarea măsurii arestării sale preventive, impunându-se revocarea acesteia și punerea sa în libertate.

Recursul nu este fondat. Din verificarea lucrărilor dosarului, se reține că inculpatul H.G. a fost arestat preventiv în baza mandatului de arestare preventivă nr. 30 din 21 martie 2006 al Tribunalului pentru Minori și Familie Brașov, temeiul constituindu-l art. 148 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. Periodic, la termenele legale, instanțele competente au verificat legalitatea arestării preventive a inculpatului și, de asemenea, legal, au menținut-o, temeiurile avute în vedere menținându-se și impunând în continuare, privarea de libertate.

Totodată, se reține că prin sentința penală nr. 20 din 14 martie 2007 a Tribunalului pentru Minori și Familie Brașov, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 20 ani închisoare și i s-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen., pe durata de 5 ani, pentru săvârșirea, în concurs, a două infracțiuni de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1) și (2) lit. b), alin. (2 1 ) lit. a), b) și c) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) și a art. 37 lit. a) din același cod (două pedepse) și pentru infracțiunea de omor calificat și deosebit de grav, prevăzută de art. 174 alin. (1), raportat la art. 175 alin. (1) lit. d), a art. 176 lit. d) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) și a art. 37 lit. a) din același cod.

În faza judecării apelurilor declarate împotriva sentinței, instanța de control judiciar, a reținut că, în ce privește starea de arest preventiv a inculpatului, aceasta se impune a fi menținută, în cauză fiind îndeplinite cerințele prevăzute de art. 143 și art. 148 lit. f) C. proc. pen., respectiv inculpatul a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață (omorul deosebit de grav) sau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, acest din urmă temei fiind desprins din probele cauzei. De asemenea, menținerea inculpatului în stare de arest preventiv este în concordanță și cu dispozițiile art. 5 paragraful 3 din C.E.D.O.L.F.

Pentru considerentele expuse, recursul declarat de inculpat nefiind fondat, în conformitate cu dispozițiile art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va fi respins. În baza dispozițiilor art. 192 din același cod, cu referire la art. 189 alin. (1), inculpatul recurent va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul H.G. împotriva încheierii din 2 mai 2007, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. 618/64/2007. Obligă recurentul inculpat să plătească statului suma de 140 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 40 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 15 mai 2007.