ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1943/2006

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 632 din 2

martie 2005 Tribunalul Caraș Severin a respins acțiunea reclamantei S.I.F. B.C.

SA Arad, împotriva pârâtei SC U.C.M.R. SA Reșița și a obligat reclamanta să

plătească pârâtei suma de 89.250.000 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, instanța a

reținut că nu există nici un motiv de nulitate absolută a hotărârii, nefiind încălcate

dispozițiile legale cuprinse în art. 117 alin. (3), (7) și (8) din Legea nr. 31/1990

republicată, art. 236 alin. (3) din Legea nr. nr. 297/2004 și art. 970 C. civ.

Pe fondul cauzei s-a reținut că

majorarea capitalului social astfel cum a fost prevăzută în actul constitutiv

al societății pârâte este posibilă și s-a realizat cu respectarea normelor

legale în materie.

Apelul declarat de reclamanta S.I.F.

B.C. SA Arad, împotriva acestei sentințe a fost respins prin decizia nr. 137

din 28 septembrie 2005 a Curții de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios

administrativ.

În fundamentarea acestei soluții s-a

reținut că luarea deciziei de majorare a capitalului social de consiliul de

administrație al SC U.C.M.R. SA în exercitarea atribuției delegate prin actul

constitutiv, a fost precedată de ținerea unei adunări generale extraordinare a

acționarilor din data de 14 octombrie 2004 care a stabilit printre altele,

nivelul maxim până la care se majorează capitalul social, durata maximă pe care

se poate realiza majorarea și procedeul de realizare a majorării capitalului

social; că prevederile art. 236 alin. (3) C. proc. civ., nu fac referire la

formalitățile care trebuie îndeplinite pentru convocarea consiliului de

administrație.

Pe fondul cauzei s-a reținut că

majorarea capitalului social a avut loc cu respectarea dispozițiilor legale,

neexistând norme juridice prohibitive care să îngrădească derularea în paralel,

în cadrul unei societăți comerciale, atât a unei operațiuni reducere de capital

social, cât și a unei operațiuni de majorare de capital social de natura celor

realizate la SC U.C.M.R. SA.

În ceea ce privește cheltuielile de

judecată s-a reținut că just au fost acordate toate sumele avansate în vederea

realizării judecății.

Împotriva acestei decizii a declarat

recurs reclamanta S.I.F. B.C. SA Arad invocând în condițiile art. 304 pct. 7, 8

și 9 C. proc. civ. nelegalitatea soluției.

În motivarea recursului reclamanta a

susținut în esență, că în mod nelegal instanța de apel nu a făcut aplicarea

dispozițiilor art. 117 din Legea nr. 31/1990 republicată, apreciind greșit că

în speță nu trebuie aplicate prevederile legale referitoare la formalitățile de

convocare, singura interpretare posibilă și legală a textului art. 236 alin.

(3) din Legea nr. 297/2004 putându-se face numai în corelare cu art. 117 din

Legea nr. 31/1990 republicată.

Pe fondul cauzei s-a susținut că

instanța de apel trebuia să constate ilegalitatea operațiunii de majorare a

capitalului social întrucât această operațiune s-a desfășurat în paralel cu o

operațiune de diminuare a capitalului social, ce a făcut ca aportul în numerar

să fie adus la un capital social incert și să opereze cu două valori nominale

pentru aceeași acțiune de 1000 lei și 25.000 lei cu încălcarea prevederilor art.

212 coroborat cu cele ale art. 8 lit. d) și f) din Legea nr. 31/1990; că

desfășurarea în paralel a acestor operațiuni nu poate fi calificată decât ca un

abuz de drept al pârâtei-intimate; că deși s-a solicitat să se constate că

onorariul avocațial se impune a fi diminuat deoarece întâmpinarea intimatei nu

era semnată de avocat, iar aceasta s-a prezentat numai la 2 termene, prima

instanță a omis să rețină în motivare și aceste aspecte, iar instanța de apel

nu le-a sancționat și că instanța de fond a acordat cheltuieli de judecată în

baza unui înscris nou, depus tardiv în instanță de către intimată.

La data de 29 martie 2006 intimata

SC U.C.M.R. SA a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului

ca nefondat.

Recursul este nefondat și va fi

respins pentru următoarele considerente.

Motivul de modificare prevăzut de art.

304 pct. 9 C. proc. civ., nu este incident în cauză întrucât instanța de apel a

aplicat corect legea. Interpretând dispozițiile art. 236 alin. (3) din Legea nr.

297/2004 și art. 114 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 republicată coroborate cu

prevederile art. 117 din Legea nr. 31/1990 republicată instanța de apel a

reținut corect că formalitățile prevăzute de art. 117 din Legea nr. 31/1990

republicată nu sunt obligatorii și pentru convocarea consiliului de

administrație.

Dispozițiile art. 236 alin. (3) din

Legea nr. 297/2004 și art. 114 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 republicată nu

fac nici o referire la formalitățile ce trebuie îndeplinite pentru convocarea

consiliului de administrație, aceste dispoziții vizând respectarea anumitor

formalități de publicitate numai în ceea ce privește hotărârile adoptate de

consiliul de administrație și ca atare acestea urmează a se aplica numai la

situațiile expres prevăzute în conținutul lor, iar nu și la alte situații.

În cauză au fost respectate toate

formalitățile necesare pentru asigurarea publicității hotărârii luată de consiliul

de administrație din 9 noiembrie 2004, astfel cum sunt prevăzute de art. 236 alin.

(3) din Legea nr. 297/2004 și art. 114 alin. (2) din Legea nr. 31/1990

republicată.

Nu sunt fondate nici criticile

întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., ce privesc fondul

hotărârii atacate.

În mod întemeiat instanța de apel a

reținut că majorarea capitalului social a avut loc cu respectarea prevederilor

legale în materie cuprinse în Legea nr. 31/1990 și în Legea nr. 297/2004.

La data de 9 noiembrie 2004 când consiliul

de administrație al SC U.C.M.R. SA a aprobat majorarea de principiu a

capitalului social s-a luat legal în considerare situația juridică a societății

în momentul respectiv (hotărârea consiliului de administrație din 23 septembrie

2004 nefiind operantă nu producea nici un efect) precum și valoarea nominală a

fiecărei acțiuni la acel moment, respectiv 25.000 lei fiecare acțiune.

În aceste condiții capitalul social

la data adoptării era cert fiind cel înregistrat în evidențe, actul

constitutiv, situațiile financiare ale societății și registrul comerțului,

respectiv 169.560.525.000 lei, încât critica nu poate fi primită.

Faptul că s-a desfășurat în paralel

operațiunea de reducere a capitalului social și de majorare a acestuia nu este

de natură a demonstra abuzul de drept al pârâtei intimate, atâta timp cât nu

există norme juridice care să interzică sau să îngrădească derularea în

paralel, în cadrul unei societăți comerciale a operațiunilor de natura celor realizate

la SC U.C.M.R. SA, iar recurenta deși a avut ocazia să-și păstreze cota de

capital social deținută prin exercitarea dreptului de preferință la subscrierea

de noi acțiuni în cadrul operațiunii de majorare de capital ce era impusă prin

contractul de privatizare a societății pârâte, nu a înțeles să facă acest lucru

prin valorificarea acestui drept.

Instanța de fond când s-a pronunțat

asupra cererii de acordare a cheltuielilor de judecată și a obligat pârâta la

suma totală solicitată de pârâtă a avut în vedere și prevederile invocate de

reclamantă, cărora nu le-a dat eficiență.

Restul criticilor în sensul că

onorariul avocatului se impunea diminuat deoarece întâmpinarea nu era semnată

de avocat, iar acesta s-a prezentat numai la 2 termene de judecată, precum și

faptul că aceste cheltuieli de judecată s-au acordat în baza unui înscris nou,

țin de aprecierea probelor încât nu sunt susceptibile de a fi încadrate în

vreunul din cazurile prevăzute de art. 304 C. proc. civ.

Nu se constată nici existența necesare

cerințelor necesare pentru reținerea motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct.

7 C. proc. civ., întrucât motivarea este clară, precisă și în concordanță cu

probele administrate, conducând în mod logic și convingător la soluția din

dispozitiv.

În ceea ce privește motivul de

recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 8 C. proc. civ. se constată că

acesta nu are corespondență în dezvoltarea în fapt a criticii invocate pentru a

face posibil controlul judiciar.

Pentru aceste considerente, în

temeiul dispozițiilor art. 312 C. proc. civ., recursul se va respinge ca

nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de

reclamanta S.I.F. B.C. SA Arad, împotriva deciziei nr. 137 din 28 septembrie

2005 a Curții de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios administrativ,

ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 31 mai 2006.