ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 532/2006

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea în contencios

administrativ înregistrată la Curtea de Apel Constanța, la data de 29 martie

2005, reclamantul V.C. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul

Apărării Naționale, obligarea pârâtului la emiterea ordinului de trecere în

rezervă a reclamantului, în temeiul O.U.G. nr. 7/1998, precum și la plata

sumelor compensatorii, potrivit vechimii în activitate a reclamantului.

Ulterior, reclamantul a solicitat

introducerea în cauză, în calitate de pârâtă, și a U.M. 02145 Constanța.

Curtea de Apel Constanța, secția

comercială, maritimă și fluvială, precum și pentru cauze de contencios

administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 275/CA din 14 iulie 2005, a respins acțiunea formulată de reclamantul V.C., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul

Apărării Naționale și cu pârâta U.M. 02145 Constanța.

În motivarea soluției s-a reținut că

reclamantul nu a dovedit vătămarea dreptului său ocrotit de lege, în condițiile

în care s-a solicitat și apreciat trecerea în rezervă, prin demisie, conform

art. 85 din Legea nr. 80/1995. S-a reținut, de asemenea, și susținerea

pârâților privind trecerea în rezervă, ca fiind un act de comandament militar,

exceptat controlului contenciosului administrativ.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs, reclamantul V.C., prin care s-a solicitat admiterea căii de

atac și prin care s-a arătat că în mod nelegal, instanța de fond a respins

cererea sa, pe motiv că instanța de contencios administrativ nu poate verifica

aspectul privind nelegalitatea unui act administrativ prin care s-a dispus în

legătură cu trecerea în rezervă, fiind vorba de un act de comandament cu

caracter militar care este exceptat controlului contenciosului administrativ,

conform art. 5 pct. 1 lit. b) din Legea nr. 554/2004.

Recursul declarat de reclamantul

V.C. este fondat și va fi admis, cu consecința casării sentinței civile nr.

275/CA din 14 iulie 2005, a Curții de Apel Constanța, secția comercială,

maritimă și fluvială, precum și pentru cauze de contencios administrativ și

fiscal și a trimiterii cauzei, pentru rejudecare, la aceeași instanță, pentru

considerentele ce urmează:

Potrivit dispozițiilor art. 5 alin.

(1) lit. a) din Legea nr. 554/2004, a contenciosului administrativ, nu pot fi

atacate în contencios administrativ, actele de comandament cu caracter militar,

adică acele acte administrative ce se referă la probleme strict militare ale

activității din cadrul forțelor armate, specifice organizării militare, care

presupun dreptul comandanților de a da ordine subordonaților în aspecte

privitoare în conducerea trupei, în timp de pace sau război sau, după caz, la

îndeplinirea serviciului militar.

Orice alte acte emise de

autoritățile militare, străine de necesitățile propriu-zise ale acțiunilor

militare, cum ar fi și ordinele de trecere în rezervă ale militarilor, nu sunt

acte de comandament militar în sensul art. 2 alin. (1) lit. j) din Legea nr.

554/2004 și pot fi, astfel, cenzurate pe calea contenciosului administrativ.

Așa fiind, reținând că în mod greșit

instanța de fond a considerat că nu poate verifica aspectele aduse în discuție

de către reclamant, privitoare la nelegalitatea actului administrativ prin care

s-a dispus în legătură cu trecerea sa rezervă și a soluționat, astfel, pricina,

fără a intra în cercetarea fondului, se va dispune, în temeiul dispozițiilor

art. 312 alin. (5) C. proc. civ., casarea hotărârii atacate și trimite cauza,

spre rejudecare, la aceeași instanță, Curtea de Apel Constanța, secția

comercială, maritimă și fluvială, precum și pentru cauze de contencios

administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de V.C.

împotriva sentinței civile nr. 275/CA din 14 iulie 2005 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, precum și pentru cauze de

contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința atacată, cu

trimiterea cauzei, pentru rejudecare, la aceeași instanță.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 15 februarie 2006.