ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5605/2007

Deliberând, asupra contestației în

anulare, în condițiile art. 256 C. proc. civ., a reținut următoarele:

În motivarea

contestației în anulare s-a arătat că instanța de recurs a omis să examineze

motive de ordine publică pe care trebuia să le invoce din oficiu sau să

cerceteze un motiv de casare de ordine publică invocat oral de intimat.

Sucursala H. Curtea

de Argeș nu are calitate de parte în cauza dedusă

judecății, entitatea deținătoare fiind SC H. SA cu sediul în București,

sector

nu aveau competența teritorială.

Deși

hotărârile date la fond și în apel au fost casate, nu s-a examinat un motiv de

casare totală care determină casarea cu

trimitere spre judecare la instanțele competente teritorial.

Instanța

de recurs a greșit când a constatat că există notificare pentru că notificarea

formulată de intimat a fost depusă la

Primăria Rucăr iar aceasta nu a comunicat-o contestatoarei.

În drept, contestația

a fost întemeiată pe prevederile art. 318 C. proc. civ.

În dovedirea

contestației în anulare au fost depuse, în copie, adrese, adeverință.

Prin

întâmpinare, intimatul D.N. a solicitat respingerea contestației în

anulare, arătând că este îndreptățit să

primească imobilul pentru care a formulat notificare.

Analizând

contestația în anulare, în raport de motivele de fapt și de drept invocate, Î

nalta Curte a apreciat că aceasta este

inadmisibilă pentru următoarele considerente:

Contestația în

anulare este o cale extraordinară de atac și, drept urmare, poate să fie

exercitată numai pentru motivele și în condițiile anume stabilite de lege.

În condițiile art.

318 C. proc. civ., hotărârile instanțelor de recurs pot fi atacate cu

contestație în anulare atunci când instanța,

respingând recursul sau admițându-l numai în

parte, a omis din greșeală

să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau de casare.

Prin decizia

împotriva căreia s-a exercitat contestația în anulare a fost admis recursul

declarat de D.N. iar decizia dată în apel, ca de altfel și sentința, au fost

casate în întregime. Evocând fondul, instanța de recurs a admis în parte

cererea de

chemare în judecată și a

constatat că reclamantul este îndreptățit la măsuri reparatorii prin

echivalent

pentru imobilul preluat de stat.

În aceste condiții,

cerința de admisibilitate a contestației în anulare, privitoare la soluția dată

recursului, nu este îndeplinită de vreme ce prin decizia atacată recursul a

fost admis iar casarea a fost totală. împrejurarea că cererea introductivă de

instanță este cea care a fost admisă în parte nu este de natură să atragă

admisibilitatea contestației în anulare, întrucât textul este cât se poate de

clar: recursul trebuie să fie admis în parte, ceea ce înseamnă că sunt socotite

întemeiate numai o parte din criticile formulate în recurs.

Pe de altă parte,

dacă instanța de recurs nu a invocat din oficiu motive de ordine publică, așa

cum se invocă de SC H. SA, sucursala H. Curtea de Argeș, nu se deschide calea

contestației în anulare întrucât, conform art. 306 alin. (2) C. proc. civ.,

instanța de recurs „poate", nu este obligată, să invoce astfel de motive.

Contestația în anulare specială are în vedere motivele invocate de parte. Or,

prin întâmpinarea depusă în etapa recursului actuala contestatoare a formulat

numai apărări asupra fondului, neinvocând nicio excepție procesuală.

Având în vedere cele

mai sus arătate, contestația în anulare va fi respinsă.

În temeiul art. 274

C. proc. civ., contestatoarea va fi obligată la cheltuieli de judecată către

intimatul D.N.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge contestația

în anulare declarată de SC H. SA, sucursala H. Curtea de Argeș, împotriva

deciziei nr. 6216 din 23 iunie 2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție,

secția civilă și de proprietate intelectuală.

Obligă pe

contestatoare la 1500 lei cheltuieli de judecată către intimatul D.N.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 11 septembrie 2007.