ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2467/2006
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2467/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Oradea, reclamantul S.G. a solicitat anularea hotărârii nr. 8272 din 30
ianuarie 2004, emisă de pârâta Casa Județeană de Pensii Bihor și recunoașterea
calității de beneficiar al Legii nr. 189/2000.
În motivarea acțiunii, reclamantul a
arătat că părinții săi au fost refugiați din satul Călățea, în zona Beiușului,
în iulie 1942 și că el s-a născut în perioada refugiului părinților săi.
Prin sentința civilă nr. 288/CA - PI
din 19 aprilie 2004, Curtea de Apel Oradea, secția comercială și de contencios
administrativ, a respins acțiunea formulată de reclamantul S.G.
Pentru a pronunța această soluție,
instanța de fond a reținut că din certificatul de naștere rezultă că
reclamantul s-a născut la Călățea, localitate de domiciliu, și care a fost cedată
Ungariei și în această localitate a fost înregistrată nașterea acestuia, la 25
ianuarie 1944.
Împotriva sentinței sus-menționate a
declarat recurs, S.G. care a motivat, în esență, că părinții săi au fost nevoiți
să se refugieze, din motive etnice, la 15 iulie 1942, în pădurile din zona
Beiușului, de unde s-au întors în septembrie 1945 și că el s-a născut în partea
românească a satului Călățea.
Recursul este întemeiat.
Din declarația martorului depusă la
dosar rezultă că familia reclamantului a fost strămutată din localitatea
Călățea, județul Bihor, în zona Beiuș, județul Bihor, pe perioada iulie 1942 -
septembrie 1945.
Reclamantul s-a născut la data de 25
ianuarie 1944, în partea românească a localității Călățea și a suferit aceleași
consecințe nefavorabile ale refugierii, ca și familia sa.
Exercitarea drepturilor și
îndatoririlor părinților față de minori impune, pe lângă existența, de regulă,
a unui domiciliu comun, și asigurarea nemijlocită de către părinți, a unor alte
cerințe, cu privire la obligația de întreținere, de îngrijire, de dezvoltare și
de educație.
Potrivit prevederilor art. 1 din
O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile
acestui act normativ, persoana, cetățean român, care, în perioada 6 septembrie
1940 - 6 martie 1945, a suferit persecuții etnice, aflându-se în una din
situațiile enumerate, în dispozițiile normative menționate.
Din interpretarea teleologică a
prevederilor ordonanței, rezultă că, atât obiectul, cât și scopul reglementării
îl constituie acordarea unor drepturi compensatorii pentru prejudiciile
suferite, de persoanele persecutate de regimurile respective, din motive
etnice, în perioada arătată.
Având în vedere că legiuitorul a
urmărit ce de aceste drepturi compensatorii să se bucure toate persoanele,
cetățeni români, care au avut de suferit consecințele persecuțiilor exercitate
din motive etnice, prin persoane persecutate trebuie înțeles atât persoanele
care au suferit acele persecuții în mod nemijlocit, cât și acelea care au
suferit persecuțiile respective în mod indirect, prin consecințele care s-au
răsfrânt nemijlocit asupra lor.
Acesta este cazul copiilor care s-au
născut în perioada în care părinții lor s-au refugiat sau au fost strămutați,
ca urmare a unor persecuții din motive etnice și au suferit, astfel, toate
consecințele nefavorabile care au decurs din această situație.
În cauză, este necontestat că
reclamantul, care s-a născut ulterior datei la care părinții săi au fost refugiați
din localitatea de domiciliu, a suferit aceleași prejudicii pe care le-a
suferit familia sa, ca urmare a refugiului.
Față de considerentele prezentate,
recursul declarat în cauză urmează să fie admis, casată sentința atacată și pe
fond, admisă acțiunea formulată de S.G. Va fi anulată hotărârea nr. 8272 din 30
ianuarie 2004, emisă de pârâta Casa Județeană de Pensii Bihor și obligată
pârâta, să emită o nouă hotărâre, prin care să-i acorde reclamantului,
drepturile prevăzute de art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, pe perioada 25
ianuarie 1944 - 6 martie 1945, cu începere de la 1 decembrie 2003.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de S.G.
împotriva sentinței civile nr. 288/CA - PI din 19 aprilie 2004 a Curții de Apel Oradea, secția comercială și de contencios administrativ.
Casează sentința atacată și pe fond,
admite acțiunea.
Anulează hotărârea nr. 8272 din 30
ianuarie 2004, emisă de Casa Județeană de Pensii Bihor și obligă pârâta, să
emită o nouă hotărâre, prin care să-i acorde reclamantului, drepturile
prevăzute de art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, pe perioada 25 ianuarie
1944 - 6 martie 1945, cu începere de la 1 decembrie 2003.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 28 iunie 2006.