ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2294/2006
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2294/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin încheierea ședinței publice de
la 22 martie 2006, Tribunalul Dolj, secția civilă (dosar nr. 5832/CIV/2005), a
sesizat Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, pentru
soluționarea excepției de nelegalitate a H.G. nr. 2060/2004, excepție invocată
de SC P.C. SA Craiova.
În motivarea excepției arată că în Anexa
nr. 3 a H.G. nr. 2060/2004 au fost cuprinse ca aparținând domeniului public al Statului,
și bunuri adjudecate SC P.C. SA Craiova, în baza actului de adjudecare întocmit
în dosarul de executare nr. 53/E/2001 B.E.J. I.C.
Mai arată că aceste bunuri, asupra
cărora sunt constituite garanții reale, nu pot face parte din domeniul public
al Statului, conform dispozițiilor art. 11 din Legea nr. 213/1998 și că
debitoarea Stațiunea de Dezvoltare Pomicolă Dolj, ulterior gajării și
ipotecării întregului său patrimoniu social, a procedat la inventarierea
bunurilor respective, pentru a obține includerea lor în lista aprobată prin hotărârea
de guvern, cu toate că aceste bunuri au fost trecute în patrimoniul SC P.C. SA
Craiova.
Curtea de Apel Craiova, secția de contencios
administrativ și fiscal, prin sentința nr. 135 din 14 aprilie 2006, a respins excepția de nelegalitate, reținând că, în ce privește regimul juridic al bunurilor
aflate în administrarea Stațiunii de Cercetare Pomicolă Dolj, asupra cărora
s-au constituit garanții, acesta este regimul domeniului public al statului, în
conformitate cu dispozițiile art. 475-478 C. civ., ale Legii nr. 18/1991, ale Legii nr. 213/1998 și ale Legii nr. 525/2004.
Reține și că H.G. nr. 2060/2004
transpune în concret dispozițiile actelor normative menționate, nefiind în
contradicție cu vreuna din acestea și că era de datoria creditorului să facă
diligențe pentru aflarea regimului juridic aplicabil terenurilor, astfel încât
garanțiile să fie constituite asupra unor bunuri ce pot fi înstrăinate sau
urmărite, nu asupra unor bunuri inalienabile, insesizabile și imprescriptibile.
Împotriva sentinței a declarat
recurs, SC P.C. SA Craiova, criticând-o pentru nelegalitate.
Susține că instanța a reținut greșit
că bunurile cuprinse în Anexa nr. 3 a H.G. nr. 2060/2004, nu pot face obiectul
unor garanții reale, fără să țină cont de dispozițiile art. 11 din Legea nr. 213/1998,
care prevede că bunurile din domeniul public al Statului nu pot face obiectul
unor garanții reale, dar nici bunurile asupra cărora sunt constituite garanții
reale, nu pot face parte din domeniul public al Statului.
Menționează că instanța nu a ținut
cont că în actele de constituire a garanțiilor chiar Stațiunea de Cercetare Pomicolă
Dolj a susținut că bunurile aduse garanție sunt proprietatea acesteia, fiind
bine conservate și libere de sarcini, contravenind susținerilor acesteia, că
ele ar constitui proprietate publică a statului.
Arată că și Corpul de control al
Ministerului Agriculturii a reținut că, odată grevate cu garanții reale,
bunurile Stațiunii de Dezvoltare Pomicolă Dolj nu puteau fi cuprinse în listele
de inventar al bunurilor aparținând domeniului public al Statului, iar instanța
nu a avut în vedere nici faptul că s-au încheiat contractele de credit prin
care s-au constituit garanțiile anterior apariției Legii nr. 213/1998.
Recursul este nefondat.
Conform prevederilor art. 136 alin.
(4) din Constituția României, republicată, „Bunurile proprietate publică sunt
inalienabile. În condițiile legii organice, ele pot fi date în administrare
regiilor autonome ori instituțiilor publice sau pot fi concesionate ori
închiriate; de asemenea, ele pot fi date în folosință gratuită instituțiilor de
utilitate publică”.
Art. 5 din Legea nr. 18/1991,
republicată, stabilește că „terenurile care fac parte din domeniul public, sunt
inalienabile, insesizabile și imprescriptibile. Ele nu pot fi introduse în
circuitul civil, decât dacă, potrivit legii, sunt dezafectate din domeniul
public”.
De asemenea, conform art. 11 din
Legea nr. 213/1998, bunurile din domeniul public sunt inalienabile,
insesizabile și imprescriptibile, ele neputând fi înstrăinate, supuse
executării silite și asupra lor nu se pot constitui garanții reale.
Ca atare, conform dispozițiilor
legale menționate mai sus, pentru bunurile aflate în administrarea Stațiunii de
Dezvoltare Pomicolă Dolj, care constituie domeniu public al Statului, nu puteau
fi constituite garanții reale, ele fiind inalienabile, insesizabile și
imprescriptibile, astfel că actele încheiate cu eludarea acestor dispoziții
legale, sunt lovite de nulitate absolută.
Este irelevantă susținerea
recurentei, că nu sunt aplicabile prevederile Legii nr. 213/1998, pentru că au
fost încheiate contractele de credit, prin care s-au constituit garanțiile în
favoarea acesteia, anterior legii respective, pentru că și anterior prin
Constituție și prin Legea nr. 18/1991, s-a prevăzut că bunurile care fac parte
din domeniul public, sunt inalienabile, insesizabile și imprescriptibile.
Dar, excepția de nelegalitate nu
putea fi admisă, nici pentru faptul că H.G. nr. 2060/2004 a fost adoptată
anterior intrării în vigoare a Legii nr. 554/2004, a contenciosului
administrativ, fiind un act administrativ cu caracter individual, astfel că
excepția apare și ca inadmisibilă, dispozițiile Legii nr. 554/2004 neputând
retroactiva.
Astfel fiind, în temeiul art. 299 și
312 C. proc. civ., se va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de pârâta
SC P.C. SA Craiova, împotriva sentinței nr. 135 din 14 aprilie 2006 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 15 iunie 2006.