ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2245/2008

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2245/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Tribunalul Dolj, secția civilă, prin Încheierea de

ședință din data de 17 aprilie 2007 pronunțată în dosarul nr. 167/63/2005, a sesizat

Curtea de Apel Craiova, secția de Contencios administrativ și fiscal, pentru

soluționarea excepției de nelegalitate a H.G. nr. 853/2006 privind înființarea

unor stațiuni de cercetare - dezvoltare agricolă în domeniul legumiculturii

prin reorganizarea unor stațiuni de cercetare și producție agricolă în domeniul

legumiculturii.

În motivarea excepției de

nelegalitate, s-a arătat că prin Hotărârea nr. 110/2005 a Comisiei Județene de

aplicare a Legii fondului funciar s-a luat act de prevederile art. 223 din

Legea nr. 525/2004 și s-a trecut la preluarea terenului ce face obiectul

litigiului. S-a precizat, totodată, că la baza includerii suprafețelor de

150,42 ha și, respectiv, 80,32 ha individualizate în anexa 7 la Legea nr. 525/2004

a stat propunerea prefectului Județului Dolj, în vederea trecerii suprafeței de

253,95 ha (150,42 ha de la S.C.D.A. Simnic, 80,32 ha de la S.C.D.A. Ișalnița și

23,1519 ha de la M.A.N.) din domeniul public în domeniul privat al statului și

punerea acesteia la dispoziția Comisiei locale de fond funciar Craiova.

În plus, s-a mai susținut de

către autorul excepției de nelegalitate că în anexa 7 la Legea nr. 525/2004

s-au prevăzut suprafețele de teren agricol care trec din domeniul public în

domeniul privat al statului pentru reconstituirea dreptului de proprietate, la

poziția 2 fiind menționată S.C.D.A. Simnic, cu suprafața de 150,42 ha, iar la

poziția 17 fiind indicată S.C.D.A. Ișalnița, cu suprafața de 80,32 ha, însă,

aceste prevederi nu au fost respectate de către un act normativ inferior ca

forță juridică, elaborat ulterior, respectiv H.G. nr. 853/2006.

Guvernul României a formulat

întâmpinare în care a solicitat respingerea excepției de nelegalitate, cu

motivarea că la emiterea actului administrativ în discuție au fost respectate

prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru

elaborarea actelor normative, precum și cele cuprinse în Regulamentul privind

procedurile pentru supunerea proiectelor de acte normative spre adoptare

Guvernului, aprobat prin H.G. nr. 50/2005, proiectul fiind vizat de ministerele

interesate, precum și de Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social.

M.A.D.R. a formulat cerere

de intervenție în interesul Guvernului României, în care a susținut că la

adoptarea H.G. nr. 853/2006 au fost avute în vedere dispozițiile Legii nr. 290/2002

privind organizarea și funcționarea unităților de cercetare și dezvoltare din

domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare și a Academiei de

Științe Agricole și Silvice G.I.S., O.U.G. nr. 57/2002 privind cercetarea

științifică și dezvoltarea tehnologică, aprobată prin Legea nr. 324/2003, cu modificările

ulterioare.

La termenul de judecată din

4 iunie 2007, Consiliul Local Craiova a precizat obiectul excepției de

nelegalitate, arătând că aceasta vizează anexele 1c și 1e la H.G. nr. 853/2006.

Curtea de Apel Craiova, secția

de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 228 din 2 iulie 2007,

a admis în parte cererea formulată de reclamantul Consiliul Local Șimnicu de

Sus, comisia locală de aplicare a Legii fondului funciar, a constatat

nelegalitatea anexei 1e la H.G. nr. 853/2006, a respins celălalt petit, precum

și cererea de intervenție accesorie formulată de M.A.D.R.

Pentru a pronunța o asemenea

soluție, prima instanță a reținut următoarele:

Art. 8 alin. (1) din Legea nr.

290/2002, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 525/2004, stipulează că

bunurile imobile aflate în administrarea și/sau concesionarea institutelor,

centrelor, stațiunilor de cercetare, dezvoltare din domeniul agriculturii, a

unităților și instituțiilor de învățământ agricol și silvic, a unităților de

cercetare - dezvoltare aflate în structura unor regii sau companii naționale

din domeniul agricol și a centrelor de perfecționare profesională în

agricultură, aparțin domeniului public al statului sau trec, după caz, în

administrarea acestora pe durata obiectului de activitate.

Dispozițiile art. 223 din

aceeași lege prevăd că suprafețele de teren, trecute potrivit Legii nr. 147/2004

în administrarea institutelor și unităților arătate la art. 8, rămân definitiv

și irevocabil în administrarea acestora, cu excepția terenurilor prevăzute la anexa

7, necesare reconstituirii dreptului de proprietate privată persoanelor

îndreptățite, solicitate în baza Legii nr. 18/1991, republicată cu modificările

și completările ulterioare.

La anexa 7 din lege s-au

prevăzut expres suprafețele de teren agricol, care trec din domeniul public în

domeniul privat al statului pentru reconstituirea dreptului de proprietate.

Astfel, conform pozițiilor 2

și 17 din această anexă, terenurile în suprafață de 150,42 ha și 80,32 ha,

aflate administrarea celor două stațiuni anterior indicate, au trecut în

domeniul privat al statului pentru reconstituirea dreptului de proprietate.

Ulterior, prin H.G. nr. 853/2006

privind înființarea unor stațiuni de cercetare - dezvoltare agricolă în

domeniul legumiculturii prin reorganizarea unor stațiuni de cercetare și

producție agricolă în domeniul legumiculturii, conform anexei 1e, au fost

transmise Comisiei locale Șimnic de aplicare a Legii nr. 18/1991, 80,32 ha

teren pentru reconstituirea dreptului de proprietate, deși în anexa nr. 7 la

Legea nr. 525/2004 se prevăzuse trecerea a 150,42 ha teren, cu această

destinație.

Pe cale de consecință, prima

instanță a concluzionat în sensul că anexa 1e la H.G. nr. 853/2006 cuprinde mai

puțin teren decât cel prevăzut la anexa 7 poziția 2 la Legea nr. 525/2004,

fiind astfel încălcate prevederile art. 223 din această lege.

În ceea ce privește anexa 1c

la H.G. nr. 853/2006, instanța de fond a menționat că prin acesta au fost

identificate suprafețe care totalizează 224,37 ha teren, aflat pe raza

Municipiului Craiova, care au fost date în administrarea S.C.D.L. Ișalnița.

Această operațiune a fost făcută în conformitate cu art. unic pct. 8 din Legea nr.

147/2004, de aprobare a O.U.G. nr. 78/2003, pentru modificarea și completarea

Legii nr. 290/2002, care prevede suprafețele de teren agricol necesare

instituțiilor de cercetare și care, aparținând domeniului public al statului,

se dau în administrarea acestora prin hotărâre de guvern. De asemenea, prin art.

223 din Legea nr. 525/2004 se dispune că suprafețele de teren trecute în baza

Legii nr. 147/2004 în administrarea instituțiilor de cercetare - dezvoltare –

între acestea fiind și stațiunile de cercetare - dezvoltare – rămân irevocabil in

administrarea acestora, cu excepția terenurilor din anexa 7, necesare

reconstituirii dreptului de proprietate.

Prin urmare, prima instanță

a apreciat că anexa 1c la H.G. nr. 853/2006 nu cuprinde prevederi care exced

Legii nr. 525/2004, întrucât competența de a trece un teren aflat în domeniul

public al statului în administrarea unei stațiuni de cercetare - dezvoltare

aparține Guvernului României, conform art. 8 alin. (3) din Legea nr. 147/2004

și nu există niciun temei care să conducă la constatarea nelegalității acestei

anexe.

Curtea de Apel Craiova, secția

de contencios administrativ și fiscal, prin Încheierea de ședință de la data de

24 septembrie 2007, a respins cererea de îndreptare a erorii materiale

formulată de primarul Municipiului Craiova, a admis cererile de îndreptare a

erorii materiale formulate de B.G., B.Ș. și N.An., a dispus îndreptarea erorii

materiale strecurate în dispozitivul sentinței nr. 228 din 2 iulie 2007, în

sensul că: „Admite cererea formulată de Consiliul Local Șimnicu de Sus, comisia

locală de aplicare a Legii fondului funciar și față de aceste părți”.

În motivarea acestei Încheierii,

instanța a reținut că, în raport de prevederile art. 281, art. 2811 și art. 2812

C. proc. civ., cererea primarului Municipiului Craiova de îndreptare a erorii

materiale, în ceea ce privește calitatea procesuală activă a acestuia în cauză,

nu este admisibilă, deoarece nu se încadrează în niciuna din situațiile

reglementate de aceste texte legale. În plus, din interpretarea dispozițiilor art.

4 din Legea nr. 554/2004, rezultă că, în cadrul litigiului privind excepția de

nelegalitate a unui act administrativ, calitatea procesuală activă o are numai

partea care a invocat această excepție. Prin urmare, cererea primarului Municipiului

Craiova de a se constata calitatea sa procesuală activă în cadrul unui astfel

de litigiu, fără a invoca excepția de nelegalitate a H.G. nr. 853/2006, nu

poate fi primită.

Împotriva acestei sentințe

au formulat recurs primarul Municipiului Craiova, Guvernul României și A.D.S.

Recurentul primarul Municipiului

Craiova a solicitat admiterea cererii de îndreptare a erorii materiale, cu

motivarea că este autorul excepției de nelegalitate și, prin urmare, are

calitate procesuală activă în această cauză.

Recurentul Guvernul României

a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței atacate și pe fond

respingerea excepției de nelegalitate a anexei 1e la H.G. nr. 853/2006.

În dezvoltarea motivelor de

recurs se arată de către recurent că reclamantul Consiliul Local Craiova, autorul

excepției de nelegalitate, nu a arătat ce drept i-a fost încălcat prin H.G. nr.

853/2006 și, prin urmare, nu are legitimare procesuală activă.

De asemenea, recurentul a

menționat că actul administrativ contestat a fost emis cu respectarea

prevederilor Legii nr. 24/2000, iar proiectul acestuia a fost vizat de

ministerele interesate, precum și de Consiliul Legislativ și Consiliul Economic

și Social.

Recurentul a precizat că, în

conformitate cu prevederile art. 7 alin. (1) și art. 8 alin. (3) din Legea nr. 290/2002,

s-a impus reorganizarea unor stațiuni de cercetare și producție agricolă în

domeniul legumiculturii în stațiuni de cercetare - dezvoltare agricolă în

domeniul legumiculturii, ca instituții publice cu personalitate juridică, prin

care să se stabilească obiectul de activitate, patrimoniul, modul de

funcționare și contribuția acestora la promovarea progresului tehnico - științific

și social în mediul rural și pentru securitatea alimentației.

Pe de altă parte, recurentul

a arătat că terenurile proprietatea statului trec în administrarea stațiunilor

nou înființate, cu excepția terenurilor preluate de la foștii proprietari și

solicitate de persoanele îndreptățite la reconstituire.

Recurenta A.D.S. a solicitat

admiterea recursului, modificarea hotărârii, în sensul respingerii cererii

formulate de reclamantul Consiliul Local Șimnicu de Sus, comisia locală de

aplicare a Legii fondului funciar.

În motivarea recursului se

susține de către recurentă, în esență, că hotărârea atacată a fost dată cu

aplicarea greșită a legii, întrucât în vigoare la momentul emiterii actului

administrativ în litigiu era Legea nr. 290/2002, cu ultima modificare prin

Legea nr. 232/2005.

Analizând sentința și

încheierea de ședință recurate, în raport cu criticile formulate, cât și din

oficiu, în temeiul art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că

recursurile sunt fondate pentru argumentele care vor fi expuse în continuare.

Prin hotărârea nr. 110 din 3

februarie 2005 a Comisiei Județene de aplicare a Legii fondului funciar s-a luat

act de prevederile art. 223 din Legea nr. 525/2004 și s-a trecut la preluarea

terenului ce face obiectul litigiului înregistrat pe rolul Tribunalului Dolj

(dosar nr. 4720/2005).

Împotriva acestei hotărâri,

Comisia Locală Șimnicu de Sus a formulat plângere, solicitând instanței să

constate nulitatea sa, iar comisia județeană să fie obligată să predea pe bază

de protocol suprafețele de teren de la cele două stațiuni către aceasta,

întrucât îi sunt necesare pentru reconstituirea dreptului de proprietate.

Judecătoria Craiova, prin

sentința civilă nr. 7657 din 11 iulie 2005 pronunțată în dosarul nr. 7062/2005,

a respins acțiunea formulată de Comisia Locală Șimnicu de Sus.

Împotriva acestei sentințe a

promovat apel reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, apel

ce formează obiectul dosarului nr. 167/63/2005 al Tribunalului Dolj.

În cursul soluționării

acestui litigiu, primarul Municipiului Craiova, în calitate de reprezentant al

unității administrativ teritoriale și de președinte al Comisiei Locale de

aplicare a Legilor fondului funciar, în temeiul art. 4 din Legea nr. 554/2004,

a invocat excepția de nelegalitate a H.G. nr. 853/2006 privind înființarea unor

stațiuni de cercetare - dezvoltare agricolă în domeniul legumiculturii prin

reorganizarea unor stațiuni de cercetare și producție agricolă în domeniul

legumiculturii.

Prin urmare, în mod greșit

prima instanță a reținut în încheierea de îndreptare a erorii materiale că

această autoritate publică nu are calitate procesuală activă în cauză, întrucât

este autorul excepției de nelegalitate.

Pe de altă parte, în raport

de dispozițiile art. 129 alin. (4) și (5) C.proc.civ, instanța trebuia să dea

dovadă de rol activ și să clarifice calitățile procesuale ale părților din

proces.

În ceea ce privește excepția

de nelegalitate invocată în cauză, instanța de control judiciar reține

următoarele:

Așa cum s-a mai arătat,

prima instanță a reținut că anexa 1e la H.G. nr. 853/2006 cuprinde teren mai

puțin decât cel prevăzut la anexa 7 poziția 2 la Legea nr. 525/2004, iar prin

aceasta au fost încălcate dispozițiile art. 223 din această lege, precum și

normele de tehnică legislativă, potrivit cu care o hotărâre de guvern nu poate

modifica o lege.

Într-adevăr, conform art. 223

din Legea nr. 525/2004, suprafețele de teren trecute, potrivit Legii nr. 147/2004,

în administrarea institutelor și unităților arătate la art. 8, rămân definitiv

și irevocabil în administrarea acestora, cu excepția terenurilor prevăzute la anexa

7, necesare reconstituirii dreptului de proprietate privată persoanelor

îndreptățite, solicitate în baza Legii nr. 18/1991, republicată cu modificările

și completările ulterioare.

În anexa 7 din legea în

discuție, la poziția 2, este înscrisă S.C.D.A. Simnic, cu suprafața de 150,42

ha, iar la poziția 17 este menționată S.C.D.A. Ișalnița, cu suprafața de 80,32

ha.

De asemenea, este adevărat

că în cuprinsul H.G. nr. 853/2006 privind înființarea unor stațiuni de

cercetare - dezvoltare agricolă în domeniul legumiculturii prin reorganizarea

unor stațiuni de cercetare și producție agricolă în domeniul legumiculturii, la

anexa 1c: „Date de identificare a suprafețelor de teren din domeniul public al

statului care se dau în administrarea S.C.D.L. Ișalnița”, este prevăzută

suprafața de 224,37 ha, iar la anexa 1e: „Date de identificare a suprafețelor

de teren aflate în domeniul public al statului și în administrarea A.D.S. care

trec din domeniul privat al statului și se transmit comisiilor locale pentru

stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor” pentru S.C.D.L.

Ișalnița, comuna Simnic, este prevăzută suprafața de 80,38 ha.

Însă, Legea nr. 525/2004

privind aprobarea O.U.G. nr. 64/2004 pentru modificarea și completarea Legii nr.

290/2002 a intrat în vigoare la data de 30 noiembrie 2004.

Ulterior intrării în vigoare

a Legii nr. 525/2004, la data de 16 iulie 2005, a intrat în vigoare Legea nr. 232/2005

privind aprobarea O.U.G. nr. 29/2005 pentru modificarea Legii nr. 290/2002.

Pe cale de consecință, art. 223

din Legea nr. 290/2002 a fost modificat prin Legea nr. 525/2004, iar apoi a mai

fost modificat și prin Legea nr. 232/2005. În cuprinsul acestui articol s-a

prevăzut că: „Suprafețele de teren trecute, potrivit Legii nr. 147/2004, în

administrarea institutelor, unităților, centrelor, stațiunilor de cercetare - dezvoltare

din domeniul agricol, precum și a instituțiilor de învățământ superior agricol

și silvic rămân în administrarea acestora, cu excepția terenurilor agricole

preluate de la foștii proprietari și solicitate de persoanele îndreptățite la

reconstituire, precum și a celor prevăzute în anexa nr. 61. Terenurile

aparținând foștilor proprietari, dar indispensabile activității de cercetare - dezvoltare,

colecțiile de material biologic, loturile demonstrative, suprafețele destinate

producerii de sămânță și material de plantat din verigi superioare, testărilor

tehnologice și terenurile pentru producerea furajelor necesare animalelor de

experiență și producție, plantațiile cu rol în ameliorare, parcelele amenajate

special pentru experimentări multianuale, în care s-au investit sume

importante, dificil de recuperat sau care implică investiții noi considerabil

de mari, vor fi păstrate în administrarea unităților de profil”.

Rezultă, așadar, că în

cuprinsul acestui articol legiuitorul nu mai face nici o trimitere la anexa nr.

nr. 7 se abrogă”.

În raport de această

situație rezultată din succesiunea legilor în timp, instanța de fond trebuia,

de asemenea, să manifeste rol activ și să pună în vedere autorului excepției de

nelegalitate să facă precizările cuvenite. Aceasta cu atât mai mult cu cât din

cuprinsul cererii în care a fost invocată excepția de nelegalitate rezultă că

autorul acesteia a avut în vedere numai dispozițiile art. 223 din Legea nr. 525/2004,

nu și forma acestuia de la momentul emiterii actului administrativ în discuție.

În consecință, pentru

considerentele anterior expuse, în raport de prevederile art. 312 alin. (5) C. proc.

civ., raportat la art. 4, art. 20 și art. 28 din Legea nr. 554/2004,

modificată, Înalta Curte, va admite recursurile, va casa sentința și încheierea

atacate și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate

de A.D.S., Guvernul României și primarul Municipiului Craiova împotriva

sentinței civile nr. 228 din 2 iulie 2007 a Curții de Apel Craiova, secția contencios

administrativ și fiscal, precum și recursul declarat de primarul Municipiului

Craiova împotriva Încheierii din 24 septembrie 2007 pronunțată în dosarul nr. 1276/54/2007

al aceleiași instanțe.

Casează în tot sentința

atacată și în parte încheierea în ceea ce privește cererea primarului Municipiului

Craiova de îndreptare eroare materială strecurată în dispozitivul aceleiași

sentințe.

Trimite cauza spre

rejudecare aceleiași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi 2 iunie 2008.