ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2906/2007

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 17 mai 2007 pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția pentru minori și familie, în dosarul nr. 3264/89/2006, s-a dispus, printre altele, în baza art. 300 2 C. proc. pen., raportat la art. 160 b alin. (1) și (3) C. proc. pen., menținerea arestării preventive a inculpatului M.C. Împotriva încheierii din 17 mai 2007 pronunțată de Curtea de Apel Iași a declarat recurs, în termen legal, inculpatul M.C., care a solicitat, prin concluziile apărătorului desemnat din oficiu, admiterea recursului, casarea încheierii atacate, revocarea măsurii arestării preventive și punerea sa în libertate, apreciind că nu mai subzistă temeiurile în baza cărora a fost arestat.

Recursul declarat de inculpat, nu este fondat. Se reține că inculpat M.C., printre alții, a fost condamnat prin sentința penală nr. 20 din 10 ianuarie 2007 a Tribunalului Vaslui la pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și e) C. pen., pe o durată de 4 ani, pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de minori și trafic de persoane. S-a reținut, în fapt, că în perioada 2002 - 2004, inculpatul M.C. împreună cu coinculpata A.M.N. au recrutat, cazat, transportat în străinătate și exploatat sexual mai multe tinere, printre care și minore, profitând de starea materială precară pe care acestea o aveau. Împotriva acestei sentințe au declarat apel inculpații A.M.N.

și M.C., apel care formează obiectul dosarului nr. 3264/89/2006 al Curții de Apel Iași, secția pentru minori și familie, în care s-a pronunțat încheierea recurată. Analiza actelor și probelor din dosar atestă faptul că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive a inculpatului M.C. nu s-au schimbat, fiind întrunite în continuare condițiile prevăzute de art. 148 lit. h) C. proc. pen., respectiv, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile săvârșite de inculpat este mai mare de 4 ani închisoare și există probe certe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. Înalta Curte apreciază că lăsarea în libertate a inculpatului constituie un pericol pentru ordinea publică, având în vedere gravitatea faptelor comise de inculpat, condițiile concrete și scopul în care au fost săvârșite.

În consecință, recursul declarat de inculpatul M.C. nefiind fondat, urmează ca, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., să fie respins, ca atare. Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat în care va fi inclus și onorariul apărătorului desemnat din oficiu. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul M.C. împotriva încheierii din 17 mai 2007 pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția pentru minori și familie, în dosarul nr. 3264/89/2006. Obligă recurentul inculpat la 140 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 40 lei, reprezentând onorariul avocatului din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică azi 30 mai 2007.