ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2300/2006

Deliberând asupra recursului de

față:

Reclamanta SC R.R. SA Constanța a

solicitat obligarea pârâtei C.F.R. M. SA Constanța la plata sumei de

1.234.098.811 lei contravaloare produse petroliere lipsă la transport și

cheltuieli de judecată de 36.497.176 lei.

Motivându-și acțiunea, reclamanta

arată că a expediat pe calea ferată produse petroliere în mai multe

transporturi și la destinație s-au descoperit lipsuri cantitative între 0,6 t

și 4,85 t benzină, în valoare totală de 1.234.098.811 lei.

Tribunalul Constanța, prin sentința

civilă nr. 1807 din 9 iunie 2005, a admis acțiunea reclamantei, a obligat-o pe

pârâtă la plata sumei de 1.234.098.811 lei contravaloare produse petroliere

lipsă.

S-a apreciat că, potrivit art. 83.3

din Regulamentul de transport pe calea ferată, aprobat prin O.G. nr. 41/1997

dacă mijlocul de transport a fost violat pe parcurs sau poartă urme de violare

se prezumă culpa transportatorului.

Cum din procesele verbale de

constatare a stării tehnice a vagoanelor rezultă că lipseau unele dintre

sigiliile legale, se prezumă răspunderea transportatorului.

În apelul pârâtei, Curtea de Apel

Constanța, prin decizia nr. 292 din 24 octombrie 2005, a respins, ca nefondat,

apelul reținând că s-au dovedit lipsurile și violarea vagoanelor așa încât, în

mod corect a fost apreciat că există culpa transportatorului aplicându-se

dispozițiile art. 83.3 din Regulamentul de transport.

S-a mai considerat că proba cu

expertiză tehnică era imposibil de administrat deoarece vagoanele au continuat

să circule și starea lor se putea modifica între timp iar concluziile unei

astfel de expertize ar putea fi eronate.

Decizia a fost atacată cu recurs de

către pârâtă invocându-se motive ce se pot încadra în dispozițiile art. 304 pct.

9 C. proc. civ.

Se susține că a fost aplicat greșit art.

83.3 din Regulamentul de transport, că, în mod greșit nu a fost admisă proba cu

expertiză și că despăgubirea a fost stabilită eronat incluzând în preț și

taxele precum accize, TVA și taxa de drum deși nu s-a făcut dovada achitării

acestora.

Recursul este nefondat pentru

următoarele considerente:

Instanțele au aplicat corect

dispozițiile art. 83.3 din Regulamentul de transport care prevede că este

prezumată culpa transportatorului dacă vagoanele prezintă urme de violare. În

cauză, vagoanele la care  s-au constatat lipsurile cantitative erau și cele la

care lipseau unele dintre sigiliile legale. Pârâta nu a răsturnat această

prezumție așa încât, în mod legal trebuie să suporte prejudiciile produse prin

lipsurile constatate.

În ceea ce privește proba cu expertiză,

aceasta a fost respinsă pe bună dreptate având în vedere că, de la data

constatării vagoanele au circulat starea lor tehnică putându-se schimba.

Și art. 85.2 din Regulament a fost

aplicat corect, pârâta fiind obligată la plata prețului curent al mărfii care

include și toate taxele contestate de pârâtă, respectiv TVA, taxa de drum și

accizele.

Faptul că reclamanta nu a vândut

efectiv această marfă este culpa pârâtei din cauza căreia s-a pierdut această

marfă. Dacă o vindea reclamanta obținea prețul cerut ca despăgubire.

Negăsindu-se întemeiate motivele de

recurs invocate de pârâtă urmează a fi respins ca nefondat recursul acesteia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâta

C.F.R. M. SA, sucursala Constanța F.B. Constanța împotriva deciziei nr. 292/ COM

din 24 octombrie 2005 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția comercială,

maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscală, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 21 iunie 2006.