ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5498/2006

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin notificarea din 4 iunie 2001

petentul G.N.B. a solicitat C.N.C.F. C.F.R. SA Galați restituirea în natură, în

condițiile Legii nr. 10/2001, a imobilului situat în Galați, naționalizat prin

Decretul nr. 303/1948 din patrimoniul autorului său G.B., decedat la data de 20

ianuarie 1954.

C.N. C.F. C.F.R. SA prin adresele

din 20 august 2001, 29 octombrie 2001 și 25 ianuarie 2002 a comunicat

petentului refuzul său de restituire în natură sau de acordare de despăgubiri

bănești.

Tribunalul Galați, secția civilă,

prin sentința civilă nr. 153 din 3 aprilie 2003 a respins contestația formulată

de petentul G.N., soluție menținută prin decizia civilă nr. 1441 din 11

noiembrie 2004 a Curții de Apel Galați, secția civilă, prin care a fost respins

apelul acestuia.

S-a reținut că B.G., decedat la data

de 20 ianuarie 1954, a fost proprietarul imobilului situat în Galați, dobândit

prin „zdelcă” din 20 mai 1942 confirmată prin actul autentic din 1 aprilie

1944.

Imobilul, cinematograf, cunoscut sub

denumirea de A.B. a fost naționalizat de Statul Român prin Decretul nr.

303/1948.

Deși s-a considerat că preluarea a

fost abuzivă în sensul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 10/2001

restituirea în natură nu este posibilă întrucât în anul 1986 clădirea a fost

supusă unor reparații capitale, renovarea a transformat-o din punct de vedere

funcțional.

În termen legal, împotriva deciziei

civile nr. 1441/A din 11 noiembrie 2004 a Curții de Apel Galați, secția civilă,

a declarat recurs petentul G.N.B., a solicitat modificarea acesteia în temeiul

art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și a susținut, în esență, că: 1. imobilul

existent în prezent este cel ce a aparținut autorului său, sala de spectacol nu

a fost demolată, s-au efectuat numai reparații capitale; 2. greșit au fost

aplicate dispozițiile art. 18 lit. c) din Legea nr. 10/2001.

Curtea

urmează să admită recursul ca fondat pentru următoarele considerente:

Dispozițiile art. 18 lit. c) din

Legea nr. 10/2001 potrivit cărora măsurile reparatorii se stabilesc numai în

echivalent dacă imobilul a fost transformat astfel încât a devenit un imobil

nou în raport cu cel preluat, dacă părțile nu au convenit altfel au fost

abrogate prin Titlul I art. I pct. 40 din Legea nr. 247/2005.

În conformitate cu art. 18

1

din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod

abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 „În situația

imobilelor-construcții care fac obiectul notificărilor formulate potrivit

procedurilor prevăzute la cap. III și cărora le-au fost adăugate, pe orizontală

și/sau pe verticală, în raport cu forma inițială noi corpuri a căror arie

desfășurată însumează peste 100 % din aria desfășurată inițial și dacă părțile

nu convin altfel, foștilor proprietari li se acordă sau, după caz, propun măsuri

reparatorii prin echivalent alin. (1). În situația imobilelor, construcții...

cărora le-au fost adăugate, pe orizontală și/sau pe verticală, în raport cu

forma inițială, corpuri suplimentare de sine stătătoare, foștilor proprietari

sau, după caz, moștenitorilor acestora li se restituie în natură suprafața

deținută în proprietatea statului alin. (2).

În speță, prin raportul de expertiză

efectuat în cauză de ing. D.V. s-a constatat că vechea construcție a fost

supusă unei reparații capitale, în urma căreia, pe același amplasament și

păstrând elemente structurale a fost reconfigurat cinematograful; zona refăcută

în totalitate, aferentă scenei reprezintă numai 25% din vechea structură și nu

se poate concluziona că actuala construcție este nouă”.

Ca atare, în prezentul litigiu nu

s-a făcut dovada că „s-au edificat noi corpuri” sau „corpuri suplimentare” în

sensul dispozițiilor legale menționate.

În consecință, se impune aplicarea

principiului instituit prin art. 1 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 în sensul că

imobilele preluate în mod abuziv de stat se restituie în natură.

Față de considerentele menționate,

Curtea va admite recursul, va casa decizia curții de apel și sentința

tribunalului și în fond va admite contestația și va obliga pe intimată să

restituie imobilul către petent.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de

reclamantul G.N.B. împotriva deciziei civile nr. 1441/A din 11 noiembrie 2004 a

Curții de Apel Galați.

Casează decizia atacată, precum și

sentința civilă nr. 153 din 3 aprilie 2003 a Tribunalului Galați și, pe fond,

admite contestația, acțiunea formulată de reclamant și obligă pe pârâtul

Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuințelor, Regionala C.F.R.

Galați să restituie în natură reclamantului imobilul situat în Galați, compus

din teren și construcție edificată pe acesta.

Obligă pe pârât la plata sumei de

11.000.000 lei cheltuieli de judecată către recurent.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 iunie 2006.