ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2959/2007

Asupra cauzei de față,

în baza actelor și lucrărilor dosarului,

constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 1

februarie 2007, pe rolul Tribunalului Argeș, sub numărul 157/109/2007,

contestatorul M.N., a solicitat ca prin hotărârea pe care o va pronunța să

dispună întreruperea executării pedepsei.

Față de obiectul cauzei, în raport și de

prevederile art. 450 alin. (1) C. proc. pen., Tribunalul Argeș a apreciat că

instanța competentă să soluționeze cauza este Judecătoria Pitești, în raza

teritorială a acesteia aflăndu-se locul de deținere, respectiv Penitenciarul

Colibași.

Astfel, prin sentința penală nr. 107 din 22 februarie

2007 Tribunalul Argeș a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea

Judecătoriei Pitești.

Cauza a fost astfel înregistrată sub numărul

157/109/2007 pe rolul Judecătoria Pitești, secția penală, la data de 17 aprilie

2007.

Prin sentința penală, nr. 1038 din 17 aprilie

2007 a Judecătoriei Pitești, a declinat competența asupra soluționării cauzei

în favoarea Tribunalului Areș.

Totodată, în baza art. 43 alin. (3) C. proc.

pen., constatând ivit conflictul negativ de competență, a trimis cauza înaltei

Curți de Casație și Justiție, pentru soluționarea conflictului negativ de

competență.

Pentru a pronunța această hotărâre

Judecătoria Pitești a reținut că în conformitate cu prevederile art. 456 C.

proc. pen., instanța de executare competentă a soluționa cererea de întrerupere

a executării pedepsei formulată de M.N., este Tribunalul Argeș

înalta Curte, examinând cauza, în baza

actelor și lucrărilor dosarului, constată că este competentă să judece cauza de

față, Tribunalul Argeș, pentru considerentele ce se vor arăta.

Potrivit art. 456 C. proc. pen.,: „instanța

competentă să dispună asupra întreruperii executării pedepsei este instanța de

executare sau instanța în a cărei circumscripție se află locul de deținere sau,

după caz instanța corespunzătoare în grad instanței de executare.”

Din conținutul normei menționate rezultă că

este o competență alternativă a instanțelor competentă să soluționeze cererile

de întrerupere a executării pedepsei.

Astfel cum se poate observa din actele și

lucrările dosarului, la momentul formulării cererii de întrerupere, condamnatul

M.N. era deținut în Penitenciarul Colibași, în executarea mandatului nr. 316

din 21 ianuarie 2004, emis de Tribunalul Dolj.

Astfel, în mod corect a fost investit

Tribunalul Argeș, cu soluționarea cererii de întrerupere formulată de

condamnat, deoarece această instanță "era instanța corespunzătoare în grad

instanței de executare".

Față de împrejurarea determinării sale

inițiale, ca instanță competentă să soluționeze cauza, Tribunalul Argeș nu se

mai putea considera necompetentă, prin raportare la cel de-al doilea tip de

instanță determinat de legiuitor, respectiv instanța corespunzătoare locului

deținere.

În raport de dispoziția legală sus enunțată,

înalta Curte constată că este competentă să soluționeze cauza de față

Tribunalul Argeș, și în baza art. 43 C. proc. pen., va stabili competența de

soluționare în favoarea acestei instanțe, căreia I se va înainta dosarul.

Onorariul pentru apărătorul desemnat din

oficiu, pentru M.N., se va plăti din fondul Ministerului Justiție.

PENTRU

ACESTE

MOTIVE

ÎN

NUMELE

LEGII

D I S P U N E

Stabilește competența de soluționare a cauzei

privind pe M.N. în favoarea Tribunalului Argeș, instanță căreia i se înaintează

dosarul. Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 40 lei se va

plăti din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 1 iunie

2007.