ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3486/2006

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 21 noiembrie 2005, la Curtea de Apel Galați, reclamanta SC A.P. SRL a solicitat, în contradictoriu cu Ministerul Apărării Naționale - U.M. nr. 02494 Târgoviște, obligarea acesteia din urmă la achitarea contravalorii lucrărilor de amenajări efectuate cu ocazia derulării contractului de prestări servicii dintre cele două părți, precum și actualizarea sumei respective cu rata inflației până la data formulării acțiunii. La termenul de judecată din 20 decembrie 2005, pârâtul a invocat excepția de necompetentă materială și teritorială a instanței. Curtea de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 3 din 10 ianuarie 2006, a admis excepțiile invocate și a declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea Tribunalului Dâmbovița.

Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut, sub aspectul competenței materiale, că obiectul acțiunii îl constituie cererea de despăgubire, în valoare de peste 330.900 RON formulată de reclamantă, fie în temeiul îmbogățirii fără justă cauză a pârâtei, fie ca urmare a rezilierii contractului dintre ele, motiv pentru care, aplicabile sunt dispozițiile art. 2 pct. 1 lit. a) C. proc. civ., potrivit cărora competența de soluționare aparține tribunalelor, în speță Tribunalului Dâmbovița. Sub aspectul competenței teritoriale, instanța a apreciat că sunt aplicabile dispozițiile art. 7 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora „Cererile împotriva unei persoane juridice de drept privat se fac la instanța sediului ei principal”; în consecință, competența aparține Tribunalului Târgoviște în a cărui rază teritorială se află pârâta U.M.

nr. 02494. Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs, reclamanta SC A.P. SRL. Recurenta-reclamantă a invocat motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., susținând că în cauză sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, întrucât contractul de prestări servicii dintre părți s-a încheiat în baza O.U.G. nr. 60/2001, în urma unei licitații, iar în condițiile în care parte în contract este un organ al administrației publice centrale, competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, aparține curții de apel. Sub aspectul competenței teritoriale s-a susținut că aceasta aparține Curții de Apel București în a cărei rază teritorială se află sediul Ministerului Apărării Naționale, și nu curții de apel în a cărei rază se află U.M.

nr. 02494 Târgoviște, întrucât aceasta, deși parte în contract, nu are personalitate juridică. Recursul este nefondat și urmează a fi respins pentru următoarele considerente. Împrejurarea că recurenta-reclamantă SC A.P. SRL a reziliat în mod unilateral, astfel cum rezultă din notificarea nr. 120 din 29 iunie 2004, contractul administrativ de prestări servicii încheiat cu intimata-pârâtă U.M. nr. 02494 Târgoviște, a deplasat litigiul părților din sfera contenciosului administrativ, în cea a dreptului comercial, aplicabile în speță fiind, nu dispozițiile art. 8 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, cum susține recurenta, ci dispozițiile art. 2 pct. 1 lit. a) C. proc. civ., potrivit căruia competența de soluționare a litigiilor în materie comercială, al căror obiect este mai mare de 1 miliard, aparține tribunalelor.

Sub aspectul competenței teritoriale se reține că atât regula generală din art. 5 C. proc. civ., potrivit căreia „Cererea se face la instanța domiciliului pârâtului”, cât și cea alternativă din art. 10 alin. (4), potrivit căreia cererile privind obligații comerciale se soluționează de către instanța locului unde obligația a luat naștere sau aceea a locului plății, impun competența tribunalului în a cărui rază teritorială își are sediul intimata U.M. nr. 02494 Târgoviște, respectiv Tribunalul Dâmbovița. În consecință, constatând că nu există potrivit art. 304 și 304 1 C. proc. civ., motive de casare sau modificare a sentinței pronunțate de instanța de fond, Curtea va respinge, ca nefondat, prezentul recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de SC A.P. SRL Brăila împotriva sentinței civile nr. 3 din 10 ianuarie 2006, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 octombrie 2006.