ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 9219/2006
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 9219/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului civil de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 13 iunie
2005, pe rolul Tribunalului Giurgiu, secția civilă, reclamanta P.M. a contestat
dispoziția nr. 341 din 9 mai 2005 emisă de Primarul comunei Cosoba, în baza
Legii nr. 10/2001, prin care i-a fost respinsă notificarea nr. 122/2002,
solicitând instanței să dispună desființarea acesteia ca fiind nelegală și
netemeinică.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că,
prin dispoziția contestată, în mod eronat, s-a reținut faptul că terenul în
suprafață de1456 mp, a cărei restituire o solicită, nu face obiectul Legii nr.
10/2001 și că, acest imobil a fost restituit în temeiul Legii nr. 18/1991. În
fapt, suprafața de 3,11 ha, la care se referă primăria, se află situată în alt
loc și are alte vecinătăți, neavând nimic în comun cu terenul ce face obiectul
notificării.
Tribunalul Giurgiu, secția civilă, prin
sentința nr. 565 din 2 noiembrie 2005, a respins contestația, reținând, în
esență, că, din analizarea probatoriului administrat în cauză, rezultă faptul
că, reconstituirea dreptului de proprietate al reclamantei s-a rezolvat în
condițiile Legii nr. 18/1991, prin emiterea titlului de proprietate nr.
52081/1995, prin care a fost restituită suprafața de 2,83 ha teren. Ulterior,
prin sentința civilă nr. 901/2004 s-a dispus completarea titlului de
proprietate cu suprafața de 0,79 ha teren.
În cauză, a reținut instanța că, sunt
aplicabile dispozițiile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, conform cărora,
sub incidența procedurii speciale de restituire nu intră terenurile al căror
regim juridic este reglementat de Legea nr. 18/1991, precum și de actele
normative ulterioare speciale în materie de fond funciar.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel
reclamanta, prezentând situația de fapt și arătând faptul că, terenul în
litigiu a aparținut inițial bunicului său și a constituit dotă la căsătoria
mamei sale în anul 1931, aspecte dovedite, ce au fost ignorate de prima
instanță, care a preferat să rețină susținerile nedovedite ale pârâtei.
Curtea de Apel București, secția a IV-a
civilă, prin decizia nr. 157 din 20 aprilie 2006, a respins ca nefondat apelul.
În motivarea hotărârii, instanța a reținut
că, reclamanta dorește reconstituirea dreptului de proprietate pentru o
suprafață mai mare de teren decât i s-a aprobat prin titlul de proprietate și
prin hotărârea ulterioară de completare a acestuia, însă acest aspect a fost
soluționat conform căilor de atac reglementate de Legea nr. 18/1991, iar
imobilul în litigiu nu intră sub incidența dispozițiilor Legii nr. 10/2001.
Împotriva acestei hotărâri a exercitat calea
de atac a recursului reclamanta P.M., susținând că, terenul este situat
intravilan și a fost folosit întotdeauna ca loc de casă. Acesta a fost preluat
abuziv, face obiectul Legii nr. 10/2001 și nu a fost revendicat de nici o
persoană fizică sau juridică, așa încât poate fi restituit conform notificării
formulate și a dovezilor depuse în cauză.
Recursul este nefondat pentru considerentele
ce succed:
Potrivit art. 8 alin. (1) din Legea nr.
10/2001 republicată, sub incidența acestei legi speciale nu intră terenurile al
căror regim juridic este reglementat de Legea fondului funciar nr. 18/1991
republicată, cu modificările și completările ulterioare.
În speță, reclamantei i s-a reconstituit dreptul de
proprietate asupra terenului în litigiu în baza Legii nr. 18/1991, conform
înscrisurilor depuse la dosar, respectiv titlul de proprietate nr. 52081 din 2
mai 2005, aflat la fila 17 din dosarul de fond și sentința civilă nr. 901 din 6
octombrie 2004 a Judecătoriei Bolintin Vale, irevocabilă, aflată la filele
22-23 din același dosar.
În baza titlului de proprietate emis de Comisia
Județeană Giurgiu pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra
terenurilor, a fost reconstituit dreptul de proprietate al moștenitorilor
fostului proprietar A.D., autorul reclamantei, pentru o suprafață de 2,83 ha,
din care 3.000 mp teren intravilan situat în satul Cosoba, comuna Joița,
județul Giurgiu.
Prin sentința civilă nr. 901 din 6 octombrie 2004 a
Judecătoriei Bolintin Vale s-a dispus, în temeiul Legii nr. 18/1991,
completarea acestui titlu de proprietate cu suprafața de 0,79 ha teren situat
pe raza comunei Cosoba, județul Giurgiu.
Din considerentele hotărârii judecătorești rezultă
că, reclamanta P.M. a depus în dovedirea acțiunii sale, adresa arhivelor
statului nr. 619946/1999, prin care i se aduce la cunoștință că i se eliberează
o copie legalizată după actul dotal transcris de Tribunalul Ilfov, Secția
Notariat sub nr. 12166 din 12 octombrie 1931.
Același înscris, la care se află atașat actul dotal
menționat a fost depus de către reclamantă și în prezentul dosar (filele 5-9
din dosarul de fond al Tribunalului Giurgiu), în dovedirea cererii sale de
restituire în natură a suprafeței de 1456 mp teren.
Prin urmare, pentru terenul în litigiu, recurentei-reclamante
i s-a reconstituit dreptul de proprietate în temeiul Legii fondului funciar,
nefiind aplicabile în cauză dispozițiile Legii nr. 10/2001.
Față de cele ce preced, recursul se privește ca
nefondat și va fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta P.M. împotriva
deciziei nr. 157 din 20 aprilie 2006 a Curții de Apel București, secția a IV-a
civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 13
noiembrie 2006.