ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 8908/2006

Asupra recursului civil de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin contestația înregistrată sub nr. 276/2005 la Tribunalul Sibiu, contestatorii S.T. , S.M., P.N. și P.C. au solicitat în contradictoriu cu Primarul Municipiului Sibiu anularea dispoziției nr. 2792 din 2 decembrie 2004 și obligarea pârâtului să emită o nouă dispoziție de restituire în natură a terenului în suprafață de 139 mp, situat în Sibiu, înscris în C.F. 2197 Șelimbăr, nr. top. 1130/1/1/23/2. În motivarea contestației arată că a solicitat să li se restituie contestatorilor numai terenul situat în spatele casei, dar în proiectul de dispoziție s-a reținut că, în zona respectivă sunt căi de acces, deși, în realitate terenul este liber și folosit de proprietarii apartamentelor, edificat pe un teren ce a fost preluat de stat tot de la ei și unde sunt parcate mașini.

În drept s-au invocat dispozițiile art. 10 pct. 2 din Legea nr. 10/2001. Prin sentința civilă nr. 490 din 22 iunie 2005, Tribunalul Sibiu a respins contestația formulată de petiționarii S.T., S.M., P.N. și P.C. împotriva dispoziției nr. 2792/2004 în contradictoriu cu intimatul Primarul Municipiului Sibiu. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că, din dispoziția nr. 2792 / 2004, emisă de Primarul Municipiului Sibiu s-a respins cererea petiționarilor pentru restituirea în natură a imobilului înscris în C.F. nr. 2197 Șelimbăr, nr.top 1130/1/1/23/2. în suprafață de 249 mp, care a fost expropriat în anul 1970 pentru efectuarea unor construcții, iar suprafața de teren rămasă liberă este afectată de căi de acces, stabilindu-se că aceștia sunt îndreptățiți la măsuri reparatorii prin echivalent în limita sumei de 249.000.000 lei.

S-a mai reținut că terenul a aparținut inițial petiționarilor, fiind înscris în C.F. nr. 2199 Șelimbăr, nr. top 1130/1/1/23 - loc de casă, în suprafață de 519 mp, și a fost dezmembrat în două corpuri funciare cu nr. top. 1130/1/1723/1, loc de casă, în suprafață de 280 mp și nr. top 1130/1/1/23/2, loc de casă, în suprafața de 249 mp, care a fost transcris în C.F. 2197 Șelimbăr în favoarea Statului Român cu titlul de expropriere. Ulterior, suprafața de teren rămasă în proprietatea petiționarilor a fost rectificată din suprafața de 250 mp în suprafața de 350 mp. Instanța de fond a constatat că pe terenul solicitat de petiționari este amenajată o parcare, ce se întinde și în afara terenului în litigiu și care deservește blocurile învecinate, nefiind liber, chiar dacă se află în vecinătatea casei proprietate a acestora.

în plus, pe acest teren se face accesul în parcare pentru blocurile din zonă, iar restituirea în natură ar face imposibilă intrarea cu autoturismele în cealaltă parte a parcării. Curtea de Apel Alba-Iulia, secția civilă, prin decizia nr. 1202/A din 10 noiembrie 2005 a admis apelul declarat de contestatorii S.T., S.M., P.N. și P.C. împotriva sentinței civile nr. 490 din 22 iunie 2005 a Tribunalului Sibiu și în consecință: A fost schimbată în tot sentința apelată în sensul admiterii acțiunii contestatorilor S.T. , S.M., P.N. și P.C. în contradictoriu cu Primarul Municipiului Sibiu. A fost anulată dispoziția nr. 2792 din 23 decembrie 2004, emisă de Primarul Municipiului Sibiu. A fost obligat pârâtul să emită dispoziție de restituire în natură a terenului liber solicitat de contestatori, evidențiat în C.F.

nr. 2197 Șelimbăr, nr. top. 1130/1/1/23/2, conform expertizei tehnice, efectuată de expertul tehnic B.C.V., ce face parte integrantă din hotărâre. A fost obligat intimatul să plătească apelanților suma de 600 RON cheltuieli de judecată în apel. Instanța de apel a reținut că, potrivit raportului de expertiză tehnică, întocmit de expertul B.C.V., imobilul cu nr. top 1130/1/1/23/2 are în realitate, așa cum au susținut contestatorii suprafața de 139 mp, din care 26 mp sunt folosiți de ei, iar pe diferența de teren locatarii blocului nr. 18 își parchează mașini. La solicitarea expertului, proiectantul general din acea perioadă a blocurilor de locuințe din Sibiu, SC P. SA Brașov a răspuns că cvartalul Hipodrom Sibiu, unde este situat terenul, nu conține un plan de amenajări exterioare a zonei blocului nr. 18 din respectivul cartier.

Împrejurarea că locatarii blocului își parchează mașinile pe un anumit teren, a condus la concluzia reținută de instanță că, nu le conferă un drept de proprietate și nici nu legitimează respectivele persoane să folosească terenul proprietate publică, nefiind vorba despre o parcare amenajată, de o construcție autorizată. Instanța a reținut în final că, dispoziția contestată este nelegală, fiind încălcate dispozițiile art. 11 din Legea nr. 10/2001 nemodificată și că se impune aplicarea textului în această formă, deoarece raportul juridic dintre contestatori și entitatea investită cu soluționarea notificării s-a născut sub imperiul legii nemodificate, fiind vorba despre o dispoziție de drept material.

Împotriva deciziei civile nr. l202/A/2005 a Curții de Apel Alba-Iulia, în termen legal a declarat recurs pârâtul Primarul Municipiului Sibiu. Invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., pârâtul a arătat că instanța de apel a ignorat existența pe terenul revendicat a unei parcări și a căilor de acces la blocurile din zonă, încălcând astfel dispozițiile art. 10.3 din H.G. nr. 498/2003. În raport de dispozițiile art. 10.3 din H.G. nr. 498/2003, se susține că restituirea în natură ar fi fost posibilă numai dacă nu s-ar fi afectat căile de acces la blocurile din zonă.

Mai susține recurentul că, terenul în discuție este amenajat ca parcare pentru locatarii ce locuiesc în blocurile din vecinătate și care ar fi fost cuprinsă în proiectul nr. 3234/1967, intitulat ,Rețele și amenajări exterioare - Cvartal zona Hipodrom Sibiu''; în acest sens a depus la dosar o aerofotografie executată în anul 1978. Față de aceste aspecte, recurentul susține că existența parcării și a căilor de acces pe terenul în litigiu face imposibilă restituirea în natură, aspect pentru care apreciază că hotărârea instanței de apel este nelegală și solicită admiterea recursului, modificarea deciziei recurate, respingerea apelului și menținerea hotărârii instanței de fond.

Recursul este fondat pentru considerentele ce urmează: În cauză a fost efectuată expertiza de către expertul tehnic B.C.V., reținându-se că 26 metri din suprafața de teren a cărui restituire se solicită este folosită de intimații contestatori și diferența de către locatarii blocului din vecinătate, ca parcare pentru autoturisme. Expertul prin lucrarea efectuată nu a clarificat situația exactă a terenului solicitat cu privire la destinația actuală și dacă se află în planul de amenajări exterioare al zonei de blocuri. Se constată, așadar, că prin expertiză nu s-a stabilit dacă terenul este ocupat de o parcare amenajată, dacă există căi de acces practicate de către locuitorii blocurilor din proximitate (respectiv străzi, trotuare, etc.) Pentru aceste motive, Înalta Curte constată că, împrejurările cauzei nu au fost pe deplin stabilite de către instanța de apel.

În consecință, va admite recursul declarat de pârât, va casa decizia atacată și, în temeiul art. 314 C. proc. civ. va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. La rejudecare, se impune completarea expertizei în sensul susținerilor pârâtului din recurs cu privire la teren, dacă acesta este liber sau dacă este ocupat de o parcare amenajată, care să fi fost cuprinsă în proiectul 3234/1967, intitulat „Rețele și amenajări exterioare - Cvartal zona Hipodrom Sibiu" ori de alte căi de acces pentru locatarii blocurilor din zonă, respectiv trotuare, alei, străzi. Se vor administra și toate probele necesare pentru a se determina dacă petiționarii sunt îndreptățiți la restituirea terenului în conformitate cu cerințele art. 11 alin. (3) 2 din Legea nr. 10/2001.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGH

DECIDE: Admite recursul declarat de pârâtul Primarul Municipiului Sibiu împotriva deciziei nr. 1202/A din 10 noiembrie 2005, pronunțată de Curtea de Apel Alba-Iulia, secția civilă, pe care o casează și trimite cauza aceleiași instanțe pentru rejudecarea apelului. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 6 noiembrie 2006.