ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3467/2006

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 20 din 20

ianuarie 2006, Tribunalul Dâmbovița a respins, ca nefondată, cererea de

revizuire formulată de condamnatul B.N., privind sentința penală nr. 399 din 15

noiembrie 1999 a aceleiași instanțe.

Pentru a pronunța hotărârea,

instanța a reținut că motivele susținute de condamnat, respectiv reaudierea

martorilor ascultați la urmărirea penală și la cercetarea judecătorească,

precum și ascultarea concubinului victimei, B.I., nu constituie caz de

revizuire în accepțiunea dispozițiilor art. 394 C. proc. pen.

Apelul declarat de condamnat a fost

respins, ca nefondat, prin decizia penală nr. 90 din 13 martie 2006 a Curții de

Apel Ploiești, instanța de control judiciar reținând că din analiza

probatoriului s-a conturat, fără echivoc, vinovăția revizuientului în săvârșirea

infracțiunii de omor deosebit de grav asupra concubinei sale, apelul și recursul

promovate fiind respinse.

Împotriva deciziei instanței de

apel, condamnatul revizuient a declarat recurs, și în această cale de atac el

motivând că nu este vinovat de săvârșirea faptei pentru care a fost condamnat.

Recursul nu este fondat.

Prin hotărârea a cărei revizuire s-a

cerut, B.N. a fost condamnat, la 17 ani închisoare, pentru infracțiunea de omor

calificat și deosebit de grav, reținându-se că la 21 noiembrie 1998, după ce a

consumat alcool, și-a lovit, în mod repetat, concubina (C.V.), leziunile

provocate ducând la decesul acesteia. Hotărârea a rămas definitivă prin decizia

penală nr. 916 din 22 februarie 2001 a Curții Supreme de Justiție, secția penală.

Din analiza motivelor cererii de revizuire,

se constată că reaudierea martorilor din lucrări și audierea concubinului

victimei, nu se înscriu în cazurile de revizuire expres și limitativ prevăzute

de art. 394 C. proc. pen.

S-a mai reținut că revizuientul a

mai formulat trei cereri de revizuire privind aceeași sentință de condamnare,

cereri care au fost respinse, hotărârile fiind definitive.

În baza dispozițiilor art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul declarat nefiind fondat, va fi respins.

Conform art. 192 C. proc. pen.,

condamnatul recurent va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de condamnatul revizuient B.N. împotriva deciziei penale nr. 90 din 13

martie 2006 a Curții de Apel Ploiești.

Obligă pe recurent la plata sumei de

120 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 40 lei,

reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din

fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

30 mai 2006.