ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3467/2006

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 20 din 20 ianuarie 2006, Tribunalul Dâmbovița a respins, ca nefondată, cererea de revizuire formulată de condamnatul B.N., privind sentința penală nr. 399 din 15 noiembrie 1999 a aceleiași instanțe. Pentru a pronunța hotărârea, instanța a reținut că motivele susținute de condamnat, respectiv reaudierea martorilor ascultați la urmărirea penală și la cercetarea judecătorească, precum și ascultarea concubinului victimei, B.I., nu constituie caz de revizuire în accepțiunea dispozițiilor art. 394 C. proc. pen.

Apelul declarat de condamnat a fost respins, ca nefondat, prin decizia penală nr. 90 din 13 martie 2006 a Curții de Apel Ploiești, instanța de control judiciar reținând că din analiza probatoriului s-a conturat, fără echivoc, vinovăția revizuientului în săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav asupra concubinei sale, apelul și recursul promovate fiind respinse. Împotriva deciziei instanței de apel, condamnatul revizuient a declarat recurs, și în această cale de atac el motivând că nu este vinovat de săvârșirea faptei pentru care a fost condamnat. Recursul nu este fondat. Prin hotărârea a cărei revizuire s-a cerut, B.N. a fost condamnat, la 17 ani închisoare, pentru infracțiunea de omor calificat și deosebit de grav, reținându-se că la 21 noiembrie 1998, după ce a consumat alcool, și-a lovit, în mod repetat, concubina (C.V.), leziunile provocate ducând la decesul acesteia.

Hotărârea a rămas definitivă prin decizia penală nr. 916 din 22 februarie 2001 a Curții Supreme de Justiție, secția penală. Din analiza motivelor cererii de revizuire, se constată că reaudierea martorilor din lucrări și audierea concubinului victimei, nu se înscriu în cazurile de revizuire expres și limitativ prevăzute de art. 394 C. proc. pen. S-a mai reținut că revizuientul a mai formulat trei cereri de revizuire privind aceeași sentință de condamnare, cereri care au fost respinse, hotărârile fiind definitive. În baza dispozițiilor art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul declarat nefiind fondat, va fi respins. Conform art. 192 C. proc. pen., condamnatul recurent va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul revizuient B.N. împotriva deciziei penale nr. 90 din 13 martie 2006 a Curții de Apel Ploiești. Obligă pe recurent la plata sumei de 120 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 40 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 30 mai 2006.