ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2430/2006

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Reclamanta B.M. a chemat în judecată

Casa Județeană de Pensii Maramureș, solicitând instanței ca, prin hotărârea pe

care o va pronunța, să dispună anularea hotărârii nr. 7432 din 17 noiembrie

2005 și emiterea unei alte hotărâri care să cuprindă întreaga perioadă în care

soțul său, B.N., decedat, a executat serviciul militar într-un detașament de

muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, în perioada 29 martie

1953 - 27 februarie 1957.

În motivarea cererii, reclamanta a

arătat că în perioada sus-menționată, soțul său a efectuat stagiul militar

într-un detașament de muncă, ca lucrător în construcții, la U.M. 03939 Timișoara, de unde a fost trecut în rezervă și cu toate acestea, pârâta nu i-a

acordat drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002.

Curtea de Apel Cluj, secția

comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 20 din 17

ianuarie 2006, a respins acțiunea formulată de reclamantă, reținând că în

tabelul pus la dispoziția Casei Naționale de Pensii, de către Arhivele

Naționale ale Statului, nu figurează și unitatea în care soțul reclamantei a

efectuat stagiul militar și că muncile pe care acesta le-a efectuat, nu sunt

dintre acelea desfășurate în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs, B.M., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Recurenta a susținut, în esență, că

defunctul său soț a efectuat stagiul militar într-un detașament de muncă din

cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, fiind coleg cu numiții O.G. și

O.V., cărora prin deciziile nr. 93174/2006 și nr. 103873/2006, li s-a aprobat

indemnizația prevăzută de Legea nr. 309/2002.

Prin Legea nr. 309/2002 se prevede

că se acordă unele drepturi, persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul

Direcției Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950 - 1961, iar prin H.G.

nr. 1114/2002, s-a stabilit că perioada este cuprinsă între 14 ianuarie 1950 - 28

februarie 1961.

Conform prevederilor art. 6 alin.

(2) din lege și art. 6 din H.G. nr. 1114/2002, stabilirea drepturilor se face

la cerere, pe baza înscrisurilor din livretele militare, din adeverințele

Centrelor militare județene sau U.M. 02405 Pitești.

Potrivit art. 3 din aceeași lege,

soția celui decedat, din categoria persoanelor care beneficiază de prevederile

Legii nr. 309/2002, va primi o indemnizație lunară egală cu 50% din

indemnizația ce s-ar fi cuvenit soțului decedat, în condițiile art. 2, dacă

ulterior nu s-a căsătorit.

În cauză, din copia livretului

militar Seria Cg nr. 005801, aparținând defunctului soț al reclamantei, ca și

din Fișa de Evidență nr. 457, rezultă că B.N. a efectuat stagiul militar într-o

unitate militară, respectiv U.M. nr. 03939 Timișoara, în perioada 29 martie

1953 - 27 februarie 1957.

Așa fiind, în mod corect instanța de

fond a reținut că, chiar dacă soțul reclamantei a desfășurat anumite munci în

timpul efectuării stagiului militar, totuși acestea nu au fost dintre cele care

se desfășurau în detașamentele de muncă din cadrul Direcției Generale a

Serviciului Muncii, întrucât din tabelul pus la dispoziția pârâtei, de către

Arhivele Naționale ale Statului, doar două unități militare sunt considerate a

face parte din cadrul detașamentelor de muncă aparținând de Direcția Generală a

Serviciului Muncii.

Examinând și din oficiu hotărârea

atacată, sub toate aspectele de legalitate și temeinicie și neconstatându-se

existența vreunui motiv de casare, recursul declarat de B.M. urmează să fie

respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de B.M.

împotriva sentinței civile nr. 20 din 17 ianuarie 2006 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 27 iunie 2006.