ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2496/2006

Asupra recursurilor de față:

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin înregistrată formulată

pe rolul Tribunalului Suceava la 31 mai 2004 reclamantele SC C.F.I. - G.C. și

SC A.G. SRL Hântești, comuna Adâncata, Județul Suceava, în contradictoriu cu

pârâta D.S. Suceava au solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța,

să dispună obligarea pârâtei să încheie un contract de vânzare – cumpărare a

masei lemnoase pe picior din partizele 484, 485, 486, 489, 491, 493, 494, 496,

497, 498, 499 cu un volum total de 5329 m.c. conform procesului verbal de

negociere nr. 11022 din 31 iulie 2002 masa lemnoasă aparținând O.S. Iacobeni în

valoare de 3.879.512.000 lei precum și obligarea la plata de daune cominatorii

de 100.000.000 lei/zi de la data punerii în întârziere respectiv 20 aprilie

2004, cu cheltuieli de judecată aferente.

Prin sentința civilă nr. 2159

din 9 decembrie 2004 pronunțată de Tribunalul Suceava s-a admis excepția lipsei

calității procesuale active a reclamantei SC A.G. HÂNTEȘTI și, pe cale de

consecință, s-a respins, ca nefondată, și acțiunea formulată de reclamantele SC

C.F.I. - G.C. IAȘI și SC A.G. SRL Hântești în contradictoriu cu pârâta R.N.P. -

R.D.S. Suceava.

În fundamentarea acestei

soluții instanța a reținut, în esență, că lipsa calității procesuale active a

reclamantei SC A.G. HÂNTEȘTI este fondată deoarece raporturile contractuale pe

care se grefează litigiile au fost și sunt numai cu reclamanta SC C.F.I. - G.C.

SA Iași, iar eventualele acorduri de asociere între cele două reclamante nu au

nici o importanță în cauză.

În ceea ce privește fondul

cauzei, tribunalul reține că aplicarea prevederilor art. 7 alin. (3) din

Normele metodologice de aplicare a O.G. nr. 70/1999 modificate și completate

prin Legea nr. 653/2001 se referă exclusiv la cazul în care, pentru acoperirea

valorii totale a drumului forestier, volumul necesar de masă lemnoasă nu se

suprapune exact peste una sau mai multe partizi constituite pentru acoperirea

lucrărilor drumului forestier în cauză, că părțile au refuzat efectuarea unei

expertize tehnice care să lămurească starea de fapt existentă.

Apelul declarat de

reclamante împotriva hotărârii instanței de fond a fost respins, ca nefondat,

prin decizia nr. 286 din 10 noiembrie 2005 pronunțată de Curtea de Apel Cluj,

secția comercială și de contencios administrativ, în dosarul nr. 17574/2005,

instanța de control judiciar, reținând în esență, legalitatea și temeinicia

hotărârii apelate.

Împotriva acestei din urmă

decizii au formulat recurs reclamantele, criticând-o pentru nelegalitate.

Recurentele – reclamante SC

C.F.I. - G.C. SA și SC A.G. SRL Hântești comuna Adâncata își subsumează

criticile motivelor de modificare prevăzute de art. 304 punctele 8 și 10 C.

proc. civ.

De menționat este faptul că

motivele de recurs invocate de cele două recurente sunt identice, astfel că ele

vor fi analizate unitar.

În dezvoltarea criticilor ce

vizează motivul de modificare prevăzut de art. 304.8 C. proc. civ., recurentele

arată că instanța de apel, interpretând greșit actul juridic dedus judecății, a

schimbat natura sau înțelesul lămurit și neîndoielnic al acestuia.

Mai arată recurentele că

instanța de apel a pronunțat hotărârea cu încălcarea dispozițiilor art. 129 alin.

(5) C. proc. civ., întrucât instanța nu și-a exercitat rolul activ prin

solicitarea unor probe pe care le-ar fi considerat pertinente în aflarea adevărului.

Dezvoltarea acestor critici

permit încadrarea lor în motivul de modificare prevăzut de art. 304.9 C. proc.

civ.

În final recurentele invocă

greșita interpretare dată de instanța de control, judiciar materialului

probatoriu administrat în cauză, făcând trimitere la dispozițiile art. 304.10 C.

proc. civ. În cadrul acestui motiv de recurs recurentele arată că instanța de

apel a analizat eronat înscrisurile depuse de reclamante, reținând greșit că

valoarea lucrărilor de construcții nu a depășit valoarea masei lemnoase puse la

dispoziție de D.S. Suceava prin contractul nr. 14655 din 20 septembrie 2002.

Înalta Curte, analizând

decizia recurată prin prisma criticilor formulate, constată că recursul este

nefondat pentru motivele ce se vor arăta.

Primul motiv de recurs,

întemeiat pe dispozițiile art. 304.8 C. proc. civ., este neargumentat în fapt,

recurentele neindicând care este actul juridic dedus judecății căruia instanța

i-ar fi dat o greșită interpretare, în ce constă schimbarea naturii și

înțelesului lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia.

Având în vedere că instanța

de control judiciar a reținut corect natura contractului, obiectul acestuia și

clauzele stipulate de părți, Înalta Curte va înlătura acest prim motiv de

recurs, constatând că nu este fondat.

În ceea ce privește cel de

al doilea motiv de recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc.

civ., instanța constată că nici acesta nu poate fi reținut întrucât nu se poate

reproșa instanței că nu și-a exercitat rolul activ propunând administrarea unor

probe suplimentare, odată ce a apreciat utilitatea, pertinența și suficiența

probelor solicitate de părți.

Cât privește criticile pe

care recurentele le subsumează dispozițiilor art. 304.10 C. proc. civ., acestea

exced analizei instanței întrucât punctul 10 al art. 304 C. proc. civ., a fost

abrogat prin Legea nr. 219/2005.

În considerarea celor ce

preced, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge

ambele recursuri ca nefondate.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondate

recursurile declarate de reclamantele SC C.F.I. – G.C. SA Iași și de SC A.G. SRL

Hântești împotriva deciziei nr. 286 din 10 noiembrie 2005 a Curții de Apel Cluj

secția comercială și de contencios administrativ.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 19 septembrie 2006.