ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 9506/2005

Asupra recursului civil de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele :

Prin sentința civilă nr. 692/2001,

Tribunalul București, secția a V-a civilă, a respins acțiunea formulată de

reclamantele C.M. și C.V.O. având ca obiect, obligarea pârâților Consiliul

General al Municipiului București, Municipiul București prin Primar General, SC

H.N. SA și intervenientul S.C. să le lase în deplină proprietate și liniștită

posesie imobilul situat în sector 1.

Pentru a pronunța această hotărâre,

Tribunalul a reținut în esență că, imobilul a cărui retrocedare se solicită, a

fost cumpărat de către antecesorul reclamantelor iar în anul 1933, după decesul

acestuia, l-a lăsat ca moștenire, familiei acelorași reclamante după care, a

fost preluat de Statul Român în baza Decretului nr. 92/1950.

Deoarece la data cumpărării imobilul

era grevat de o datorie substanțială la creditul urban, așa după cum rezultă

din chiar conținutul contractului de vânzare-cumpărare, datorie a cărei

achitare nu a fost făcută, s-a apreciat că nu s-au făcut dovezi în privința

dobândirii efective a dreptului de proprietate asupra acestuia.

Totodată, s-a considerat că nu s-a

dovedit cu probe concludente și, suficiente, identitatea imobilului cumpărat de

către antecesorul părților, cu cel ulterior transmis acestora și cu cel

revendicat în prezent.

Împotriva acestei sentințe au

declarat apel reclamantele C.M. și C.V.O., criticând-o pentru motive de

nelegalitate și netemeinicie.

În soluționarea apelului, Curtea de

Apel București a pronunțat încheierea din 13 iunie 2003 prin care a dispus

suspendarea judecății în temeiul art. 47 din Legea nr. 10/2001, față de cererea

reclamanților de a se da prioritate procedurii administrative în redobândirea

bunului obiect al litigiului.

Împotriva acestei încheieri a

declarat recurs intervenientul S.C. prin care a solicitat casarea acesteia și

pronunțarea unei decizii prin care să se dispună continuarea judecării cauzei.

În motivarea recursului a fost

criticată încheierea pentru faptul de a se fi pronunțat în condițiile în care,

la data de 13 iunie 2003 a fost lipsă de procedură cu R.A. A.P.P.S. și cu Primăria

municipiului București; s-a pronunțat înainte de a se fi dispus asupra cererii

de admitere în principiu a cererii de intervenție introdusă de recurent și în

condițiile inexistenței unei împuterniciri valabile pentru mandatarul reclamantelor.

Examinând recursul prin prisma

criticilor formulate se constată că acesta este fondat.

Astfel, deși recurentul S.C. a invocat

în repetate rânduri în fața instanței lipsa împuternicirilor legale pentru

introducerea acțiunii principale cât și pentru reprezentarea reclamantelor în

proces (f.15, 58) această cerere nu a fost analizată.

Mai mult, chiar și în fața instanței

de recurs a fost pusă în discuție necesitatea prezentării procurii de

împuternicire a mandatarului reclamantelor pentru introducerea acțiunii și

pentru promovarea căii de atac a apelului fără ca acestea să se fi conformat

dispoziției date.

Fiind vorba de exercitarea

drepturilor procesuale ale unor persoane domiciliate în străinătate, forma de

reprezentare a mandatului dat de aceștia, trebuia să îndeplinească cerințele

prevăzute de art. 68 alin. (1) C. proc. civ. adică să fi fost dat prin înscris

sub semnătură legalizată.

Cum instanța de apel, anterior

pronunțării încheierii de suspendare nu a fost preocupată de a analiza

incidentele procedurale invocate, legate de inexistența precum și de

neregularitatea mandatului dat în reprezentarea reclamantelor deși rezolvarea

acestora era prioritară față de cererea de suspendare, conform art. 161, art. 162

C. proc. civ., urmează ca pentru acest motiv, să se constate nelegalitatea

încheierii.

Sancțiunea nulității actului

procedural nelegal intervenit rezultă din interpretarea prevederilor legale

menționate coroborate cu dispozițiile art. 105 C. proc. civ., și face să fie

îndeplinit motivul de recurs prev. de art. 304 pct. 5 și 8 C. proc. civ., care

atrage consecința casării încheierii dată de către instanța de apel.

Critica recurentului referitoare la

greșita suspendare fără ca instanța să se fi pronunțat asupra cererii de

intervenție este nefondată deoarece, asupra acesteia s-a pronunțat chiar

instanța de fond prin dispozitivul hotărârii.

În ce privește lipsa procedurii de

citare a R.A.P.P.S. și Primăria municipiului București la data pronunțării

încheierii de suspendare, aceasta deși este reală față de introducerea acestor

părți, în cauză prin încheierea din 28 ianuarie 2001 și față de faptul că nu au

fost citați (așa după cum rezultă din încheierea din 16 mai 2003, f.44 apel)

totuși nu putea fi invocată decât de către partea interesată și nu de un terț,

cum s-a procedat în prezenta cauză.

Prin urmare, nici această critică nu

este de natură a duce la casarea încheierii dar, trebuie observat că, în toate

situațiile, premergător luării unei decizii fie ea definitivă sau

premergătoare, instanța este obligată să verifice și din oficiu, îndeplinirea

tuturor cerințelor procedurale, conform art. 105 și urm. C. proc. civ.

Urmează ca pentru motivul de casare

arătat, legat de necesitatea verificării legalității, mandatului reclamantelor,

să se dispună trimiterea cauzei la instanța de apel, consecință a casării

încheierii, în vederea reluării judecății. Instanța va analiza dacă această

critică este întemeiată sau nu, va îndeplini toate formele pentru corecta

citare a părților în proces urmând ca, în funcție de rezultatul acestor

verificări, să reia sau nu în discuție, legalitatea cererii de suspendare

fondată pe dispozițiile art. 47 din Legea nr. 10/2001.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de

intervenientul S.C. împotriva încheierii pronunțate de Curtea de Apel

București, secția a III-a civilă, în ședința publică din 13 iunie 2003, pe care

o casează și în consecință dispune continuarea judecării cauzei ce formează

obiectul dosarului nr. 50/2002.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 18 noiembrie 2005.