ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2504/2006

Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la 25 octombrie 2005, la Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal (dosar nr. 34472/2/2005, nr. vechi dosar nr. 3446/2005), N.C. a chemat în judecată Consiliul Superior al Magistraturii și Institutul Național al Magistraturii, solicitând anularea concursului organizat în perioada 25 septembrie - 20 octombrie 2005, pentru ocuparea funcției de Procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova.

În motivarea cererii arată, în esență, că a candidat pentru ocuparea funcției de Procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, concurs care s-a desfășurat cu nerespectarea condițiilor legale în ce privește compunerea comisiei de examinare, respectarea timpilor acordați candidaților pentru susținerea probei orale și a perioadei de acordare a notelor și mediilor, precum și în ce privește evaluarea făcută cu subiectivism și nerezolvarea contestației sale în spiritul legii și a Regulamentului de organizare și desfășurare a concursului. La termenul din data de 18 ianuarie 2006, instanța a dispus, din oficiu, introducerea în cauză, în calitate de pârât, a numitei D.E., câștigătoarea concursului contestat de N.C.

De asemenea, și aceasta a formulat cerere de intervenție în interesul Consiliului Superior al Magistraturii, admisă în principiu. Prin sentința civilă nr. 768 din 29 martie 2006 s-a admis excepția de necompetență materială a Curții de Apel București, excepție invocată de D.E. și s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei, în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în temeiul dispozițiilor art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004. Printr-o altă cerere, înregistrată la 20 noiembrie 2005, la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal (dosar nr. 14795/1/2005, nr. vechi 3605/2005), N.C. a declarat recurs împotriva hotărârii nr. 510 din 26 octombrie 2005 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, prin care s-a validat concursul pentru numirea în funcții de conducere de la parchetele de pe lângă curți de apel, tribunale și tribunale specializate.

Susține că măsurile dispuse în ședința din data de 26 octombrie 2005, sunt nelegale, deoarece nu s-a publicat pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, întreaga ordine de zi, cu trei zile înaintea ședinței Plenului și nu era de competența Plenului să numească în funcții de conducere, judecătorii și procurorii declarați câștigători, competența revenind secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii. De asemenea, prin cererea înregistrată la 5 decembrie 2005, la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, N.C. a declarat recurs împotriva hotărârii nr. 505 din 26 octombrie 2006 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, prin care i s-a respins contestația în care solicita nevalidarea și anularea rezultatelor aceluiași concurs și organizarea unui nou concurs.

Motivează că s-a suplimentat ordinea de zi a ședinței Plenului din 26 octombrie 2005, în aceeași zi în care a avut loc ședința, fără să se publice pe pagina de internet, cu trei zile înainte, iar aspectele grave pe care le-a sesizat cu privire la desfășurarea concursului, au fost analizate cu ușurință. Toate aceste cauze au fost conexate, între ele existând fie o identitate de părți, obiect și cauză, fie o strânsă legătură. Intimații au depus în dosare, întâmpinări, prin care solicită ca recursurile să fie respinse ca nefondate. Institutul Național al Magistraturii solicită ca cererea de suspendare a efectelor concursului pentru ocuparea funcției de Procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, să fie respinsă ca fiind rămasă fără obiect, pentru că a fost validat concursul de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

Consiliul Superior al Magistraturii a invocat și excepția inadmisibilității cererii de recurs privitoare la anularea Hotărârii nr. 510 din 26 octombrie 2006 a Plenului. Analizând cererile formulate de recurent, în raport cu susținerile sale, cu apărările intimaților, cu materialul probator administrat și cu dispozițiile legale aplicabile, Înalta Curte reține următoarele: În perioada 25 septembrie - 20 octombrie 2005 s-a desfășurat concursul sau examenul pentru numirea în funcții de conducere, a procurorilor la parchetele de pe lângă curți de apel, tribunale și tribunale specializate, organizat în baza Hotărârii nr. 317 din 24 august 2005 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. Recurentul N.C.

și intimata D.E. s-au înscris la concursul pentru ocuparea funcției de Procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, fiind declarată câștigătoare intimata. Contestația formulată de recurent împotriva rezultatului concursului pentru numirea în această funcție a fost respinsă de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, prin Hotărârea nr. 505 din 26 octombrie 2006, considerându-se că motivele invocate de acesta sunt nejustificate. După respingerea contestației recurentului și a altor candidați, formulate împotriva rezultatelor concursului, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, prin Hotărârea nr. 510 din 26 octombrie 2006, a validat rezultatul concursului sau examenului pentru numirea procurorilor în funcții de conducere la parchetele de pe lângă curți de apel, tribunale și tribunale specializate.

Recurentul este nemulțumit de faptul că nu a fost numit în funcția de Procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, apreciind că nelegal a fost numită în această funcție, intimata D.E. Din conținutul celor trei recursuri rezultă că se referă, în principal, la următoarele aspecte de nelegalitate mai importante: compunerea nelegală a comisiei de examinare, neacordarea unor timpi egali tuturor candidaților la proba orală, o notare subiectivă a candidaților, nereguli din partea contracandidatei sale în timpul desfășurării probei scrise, necomunicarea sau nepublicarea de îndată a notelor acordate candidaților, nepublicarea pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, a ordinei de zi a ședinței Plenului din data de 26 octombrie 2006, necompetența Plenului la numirea în funcțiile de conducere scoase la concurs și nesoluționarea cu obiectivitate a contestației sale.

Referitor la compunerea comisiei de examinare, susține că a fost nelegală, pentru că nu s-a constituit în conformitate cu dispozițiile art. 49 alin. (5) din Legea nr. 303/2004, și anume, din doi procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, doi procurori de la parchetele de pe lângă curțile de apel și trei specialiști în management și organizare instituțională. Menționează că nelegal au fost numiți în comisie, un procuror cu funcție de conducere din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și un procuror care este detașat de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, la Consiliul Superior al Magistraturii. Art. 49 alin. (5) din Legea nr. 303/2004, republicată, se referă la procurori, ca membri ai comisiei de examinare, nefăcând vreo delimitare între simpli procurori și procurori cu funcții de conducere, astfel că, unde legiuitorul nu distinge, nici instanța nu poate reține altfel.

În ce privește compunerea comisiei și cu procurorul detașat de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, la Consiliul Superior al Magistraturii, considerată de recurent, ca nelegală, nu se poate reține această susținere, pentru că prin detașare nu se pierde calitatea de procuror de parchet de pe lângă curtea de apel, iar după ce încetează detașarea, el revine la parchetul de la care a fost detașat. De asemenea, prin detașare la Consiliul Superior al Magistraturii, procurorul respectiv nu a devenit membru al acestui consiliu, ci și-a păstrat calitatea de procuror de curte de apel. Neacordarea unor timpi egali, tuturor candidaților, la proba orală, nu este un motiv justificat pentru anularea concursului, deoarece faptul că recurentului i s-au alocat mai multe minute, decât altor candidați, a reprezentat o modalitate a comisiei de a cunoaște mai bine aptitudinile acestuia pentru activitatea managerială.

Cum corect s-a reținut în Hotărârea nr. 505 din 26 octombrie 2006 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, variațiile survenite peste limita de 30 de minute pentru expunerea proiectelor de management și discuții pe marginea acestora au fost determinate de complexitatea proiectelor, de specificul fiecărei funcții și de problematicile particulare relevante pentru fiecare caz în parte. Nici schimbarea ordinii de examinare a candidaților, față de cea stabilită inițial, nu a fost de natură să creeze avantaje sau dezavantaje candidaților, în sensul de a influența prestația acestora la proba orală.

Cum nu există vreo dispoziție legală sau în regulament, privitoare la momentul anunțării rezultatelor la proba orală, s-a apreciat că este mai indicat ca rezultatele să fie comunicate prin afișare, după finalizarea probei orale pentru toți candidații, soluție pe care Înalta Curte o consideră corectă, nefăcându-se dovada că prin aceasta au fost favorizați alți candidați în detrimentul recurentului. De asemenea, recurentul nu a făcut dovezi în sensul susținerii sale că intimata D.E. ar fi perturbat desfășurarea normală a probei scrise. Cererea recurentului, de a se recorecta, atât lucrarea sa de la proba scrisă, cât și cea a intimatei D.E., nu a fost aprobată de către comisia de examinare, cu motivarea că nu permite regulamentul concursului, acest lucru, fiindcă lucrările scrise se resigilează după corectare, punct de vedere ce este însușit și de către Înalta Curte.

Susținerea recurentului, că cei patru membri ai comisiei de recorectare trebuiau să aplice individual note, iar media finală trebuia să reprezinte media aritmetică a notelor acordate de toți cei șapte membri ai comisiei de examinare, nu poate fi reținută, deoarece Regulamentul de organizare și desfășurare a concursului nu cuprinde prevederi în acest sens. Chiar dacă art. 29 alin. (10) din Legea nr. 317/2004, republicată, prevede că ordinea de zi a lucrărilor Plenului și a secțiilor se publică cu trei zile înainte pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii, această dispoziție nu este de natură să ducă la nelegalitatea hotărârilor adoptate în privința punctelor din ordinea de zi care nu au fost publicate, ținându-se cont că membrii Plenului sau ai secțiilor primesc materialele ședințelor, anterior zilei de ședință și au posibilitatea să le studieze.

În plus, în situația de față, la ședința Plenului au participat 18 din cei 19 membri, toți votând validarea concursului. Recurentul invocă și faptul că numirea în funcții de conducere a judecătorilor și procurorilor declarați admiși la concurs, nu trebuia făcută de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturi, ci de către secția pentru judecători, respectiv secția pentru procurori. Nici acest punct de vedere nu poate fi reținut, chiar dacă art. 40 lit. b) din Legea nr. 317/2004 are dispoziții în acest sens, pentru că art. 49 pct. 7 din Legea nr. 303/2004, republicată, prevede că se validează rezultatele concursului sau examenului și se numesc procurorii în funcții de conducere de către Consiliul Superior al Magistraturii, noțiune ce poate include, atât Plenul, cât și secția pentru procurori.

De asemenea, așa cum susține Consiliul Superior al Magistraturii, în întâmpinarea sa, conform principiului „cine poate mai mult, poate și mai puțin”, Plenul având competențe superioare secției, putea să și valideze rezultatele concursului pentru numirea în funcții de conducere a procurorilor. Privitor la susținerea recurentului, că n-a fost soluționată cu obiectivitate contestația sa, din nici o probă a dosarului nu rezultă această împrejurare. Pentru considerentele arătate, se vor respinge recursurile, ca nefondate, în temeiul art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 și art. 312 C. proc. civ.

Excepția de inadmisibilitate a recursului, referitor la desființarea Hotărârii nr. 510 din 26 octombrie 2005, prin care s-a validat rezultatul concursului pentru numirea în funcții de conducere la parchetele de pe lângă curți de apel, tribunale și tribunale specializate, invocată de Consiliul Superior al Magistraturii, nu poate fi admisă, pentru că se contestă un act administrativ emis de o autoritate publică centrală, act ce poate fi supus controlului instanței de contencios administrativ, în temeiul art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge excepția de inadmisibilitate invocată de Consiliul Superior al Magistraturii. Respinge recursurile declarate de N.C., împotriva Hotărârilor nr. 505 și nr. 510 din 26 octombrie 2005, a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca nefondate. Pronunțată în ședință publică, astăzi 29 iunie 2006.