ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3740/2006

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 518 din 29 noiembrie 2005, Tribunalul București a dispus, în temeiul art. 104 C. proc. pen., internarea într-un centru de reeducare a minorului C.D. pentru săvârșirea infracțiunii de viol prevăzută de art. 197 alin. (1) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 99 și urm. C. proc. pen. S-a reținut, în fapt, că la 4 august 2005, inculpatul C.D. împreună cu coinculpatul major A.M., au întreținut relații sexuale folosind violența cu minorul D.A. în vârstă de 14 ani. Fapta a fost dovedită cu procesul verbal de cercetare la fața locului, raportul medico-legal nr. 931 din 19 august 2005 ce atestă prezența leziunilor pe corpul părții vătămate și atestă un act sexual recent, coroborate cu declarațiile de recunoaștere ale inculpaților.

Împotriva sentinței, a declarat apel C.V., părintele inculpatului minor C.D. solicitând încredințarea minorului sub supraveghere. Prin decizia penală nr. 2 din 8 februarie 2006, Curtea de Apel Suceava a respins apelul ca nefondat. Împotriva deciziei, C.D., prin reprezentantul său C.V. a declarat recurs, considerând că sancțiunea aplicată este incorect individualizată în raport de datele ce îl caracterizează fiind suficientă măsura educativă a libertății supravegheate ce urmează a fi încredințată părinților și unei rude apropiate. Recursul este nefondat. Fapta comisă de inculpatul minor, viol în forma calificată prezintă un pericol social ridicat, cu atât mai mult cu cât partea vătămată este un minor în vârstă de 14 ani, D.A.

Cât privește persoana inculpatului, din actele dosarului rezultă că provine dintr-o familie numeroasă, este lipsit de supraveghere, familia nu s-a preocupat de creșterea și educarea sa, iar la data săvârșirii faptei era în stare de ebrietate, ceea ce denotă, odată în plus, că sancțiunea solicitată de recurent nu ar avea ca finalitate realizarea scopului preventiv-educativ general și special pe care îl presupune o sancțiune penală. Se constată că în raport de aceste circumstanțe, sancțiunea internării într-un centru de reeducare aplicată de instanța de fond este just individualizată corespunzător criteriilor prevăzute în art. 52 C. pen. Întrucât se constată că în cauză nu sunt motive care, examinate din oficiu, să determine casarea celor două hotărâri, recursul va fi respins, ca nefondat, conform art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc.

pen. Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul C.D., prin reprezentantul său legal C.V., împotriva deciziei penale nr. 2 din 8 februarie 2006 a Curții de Apel Suceava. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 120 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 12 iunie 2006.